Romania a inceput relativ bine campania de vaccinare anti-covid, fiind de-a lungul lunii feburarie printre primele tari din UE ca numar de doze de vaccin administrate la suta de locuitori. Dar la sfarsitul lunii februarie a franat brusc ritmul vaccinarii, fiind ajunsa din urma de media UE. A mers apoi in pas cu media UE pana in ultima saptamana a lunii martie, cand Romania a inceput sa ramana tot mai mult in urma mediei la dozele administrate - nu ca ar fi incetinit, ci pentru ca celelalte tari au accelerat semnificativ, in timp ce tara noastra a ramas intr-o viteza 'de croaziera' de cca. 55.000 de doze de vaccin administrate zilnic (spre comparatie, Franta, care a inceput mult mai incet in ianuarie, a ajuns recent la peste 500.000 de doze pe zi, cu o populatie doar de 3 ori si jumatate mai mare decat a Romaniei).
Graficul de mai jos al numarului de doze de vaccin administrate la suta de locuitori ilustreaza aceasta evolutie in trei acte: Romania deasupra mediei UE in februarie, in pas cu media UE in martie, si ramanand din ce in ce mai mult in urma de atunci.
Aceasta ramanere in urma nu este deocamdata dramatica. Chiar daca Romania este acum printre tarile din UE cele mai intarziate cu vaccinarea, inca nu a pierdut contactul cu plutonul si mai poate recupera daca accelereaza campania de vaccinare in perioada urmatoare, mai ales ca in tara au intrat pana acum doze destule (cu peste 2 milioane mai multe decat numarul dozelor deja administrate). Penuria de vaccinuri, care s-a manifestat acut in februarie, nu mai este acum o problema - exista doze suficiente pentru a accelera semnificativ vaccinarea.
Dar exista o diferenta in campania de vaccinare din Romania fata de alte tari UE care merita discutata, pentru ca ar putea avea implicatii importante in depasirea mai rapida, sau dimpotriva, agravarea si prelungirea actualului val al pandemiei.
Diferenta dintre Romania si 'mainstream-ul' european este ilustrata de faptul ca, desi se afla sub media UE la numarul de doze administrate (raportat la populatie), Romania este totusi sensibil peste media UE la proportia celor complet vaccinati (care au primit ambele doze de vaccin):
Cu alte cuvinte, Romania a administrat mai putine doze de vaccin la suta de locuitori, dar are mai multi complet vaccinati (adica a administrat a doua doza in proportie mai mare decat media UE).
Care este explicatia acestui aparent paradox si ce inseamna acest lucru?
Explicatia consta in intervalul dintre administrarea primei doze de vaccin si a celei de-a doua.
Pe scurt, Romania a aplicat strict protocolul de vaccinare recomandat de firmele producatoare, in timp ce alte tari au prelungit intervalul dintre cele doua doze.
Se stie ca Marea Britanie, care si-a inceput campania de vaccinare in ritm sustinut chiar in timpul celui de-al treilea val pandemic, a optat de la inceput si explicit pentru a da o prima doza de vaccin cat mai multor oameni, cat mai repede, chiar cu pretul amanarii celei de-a doua doze. Rezultatele ulterioare au dat dreptate abordarii britanice: s-a constatat ca o prima doza de vaccin produce deja un grad semnificativ de protectie si chiar ca, cel putin in cazul vacccinului AstraZeneca, prelungirea intervalului dintre doze creste eficacitatea. Astazi, Marea Britanie a depasit valul pandemic si ridica treptat masurile de carantina.
Se stie insa mai putin ca si alte tari europene au decis sa mareasca intervalul dintre cele doua doze de vaccin. Belgia, de exemplu, a decis inca din martie sa mareasca intervalul intre doze pentru vaccinul Pfizer la 35 de zile (fata de cele 21 prescrise), iar pentru vaccinul AstraZeneca a stabilit un interval intre doze de 12 saptamani (la limita superioara a intervalului recomandat, de 4-12 saptamani). In ce priveste vaccinul Pfizer, Franta introduce incepand cu 14 aprilie un interval intre doze de 42 de zile.
In cazul Romaniei, este cel mai relevant sa ne referim la vaccinul Pfizer, de departe cel mai utilizat pana acum (peste 80% din dozele administrate). Pentru acest vaccin, tara noastra a aplicat intervalul intre doze de 21 de zile, prescris de producator. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber pe graficul proportiei celor care au primit macar o doza de vaccin (mai jos): fiecare accelerare, cand mai multi oameni primesc prima doza, este urmata dupa 3 saptamani de o franare, cand cele mai multe doze sunt administrate ca doza de rapel celor deja vaccinati, pe model ciclic 'stop and go'.
Cu prima accelerare, in a doua parte a lunii ianuarie, Romania a depasit media europeana a proportiei persoanelor vaccinate, dar in februarie a trebuit sa franeze pentru a administra a doua doza, revenind la media europeana. La inceputul lunii martie a accelerat din nou, mergand in pas cu media, dar exact dupa 3 saptamani, incepand cu 21 martie, a incetinit pentru a administra a doua doza celor vaccinati cu 21 de zile inainte... iar de data aceasta a ramas in urma mediei europene. Diferenta dintre Romania si media UE la acest indicator, se vede clar pe grafic, este mai mare si creste mai rapid decat diferenta la dozele de vaccin administrate (primul grafic din acest articol).
Aceasta ramanere in urma din ultima perioada la acest indicator (al persoanelor vaccinate macar cu o doza) se explica pe de o parte prin faptul ca celelalte tari au accelerat vaccinarea, facand pur si simplu din ce in ce mai multe injectii, in timp ce Romania a pastrat o viteza mai degraba constanta. Dar aceasta diferenta se vede deja din primul grafic de mai sus si nu explica decat partial ramanerea in urma din ultimul grafic. Restul explicatiei tine de cresterea intervalului dintre prima si a doua doza in alte tari europene, in timp ce Romania a ramas la intervalul prescris initial.
Ultimul grafic, in care Romania este cel mai mult ramasa in urma, este, din pacate, cel mai relevant, mult mai important decat al doilea grafic, unde Romania este inca peste medie. Si asta pentru ca, in conditiile actualului val al pandemiei, este mai important sa ai cat mai multi cetateni cu un anumit grad de imunitate - si stim acum ca o prima doza de vaccin ajuta in buna masura. De asta Marea Britanie, Franta, Belgia si altii dau prioritate primei doze pentru cat mai multi cetateni, marind intervalul pentru administrarea celei de-a doua doze. Cand poti administra o doza de vaccin, castigul de imunizare pentru colectivitate este mai mare daca administrezi prima doza unui nevaccinat, mai degraba decat a doua doza cuiva deja vaccinat. Romania, in schimb, mentinand intervalul original de administrare, risca sa aiba un impact mai mic cu vaccinarea in situatia critica actuala, cand spitalele sunt saturate si ar trebui facute toate eforturile pentru a 'aplatiza' curba pandemiei.
Mai este un argument pentru a da prioritate primei doze. In contextul unui tot mai raspandit curent de opinie anti-vaccin, este probabil ca in urmatoarele luni sa ajungem in Europa intr-o situatie in care vor fi destule vaccinuri disponibile, dar nu si oameni interesati de ele. A da prioritate primei doze inseamna si a gestiona mai bine cererea pentru vaccinuri, vaccinand pe cat mai multi: cei care deja au luat prima doza este foarte probabil ca vor reveni pentru a doua si nu vor mai fi atat de speriati de efectele secundare sau de tot felul de teorii ale conspiratiei. Romania, in schimb, administrand a doua doza in numar mare in detrimentul accelerarii primeia, 'consuma' din aceasta cerere 'captiva' pentru vaccin si risca sa se confrunte mai devreme cu obstacolul ridicat de curentul anti-vaccinist.
In lumina celor de mai sus, rezultatul combinat al acestei diferente de abordare fata de mainstream-ul european ar putea fi pentru Romania:
- o forma mai acuta a actualului val al pandemiei, cu numar mai mare de victime si o presiune mai mare asupra sistemului medical; si
- o epuizare mai rapida a cererii pentru vaccin datorita curentului de opinie anti-vaccinist, riscand sa lase tara cu o proportie mai mica de imunizare la nivelul populatiei, si deci mai vulnerabila in fata urmatoarelor pusee de infectie cu coronavirus.
No comments:
Post a Comment