L-am admirat pe Horia-Roman Patapievici. Cartile lui, luarile de pozitie politice, prestatia culturala mi-au influentat tineretea. Imi amintesc foarte bine prezenta lui la Seratele muzicale ale lui Iosif Sava de la inceputul anilor 1990, sau cum, in revista "22", a facut o radiografie exacta si neiertatoare a naturii regimului Iliescu - un adevarat manifest al societatii civile si al opozitiei de atunci.
Momentul de astazi este trist.
Dar nu mai trist, din pacate, decat unele episoade din trecutul recent, cum ar fi acesta (interviul original, in spaniola, aici).
Nu cred ca e vreun motiv de bucurie cand un intelectual de valoarea lui Patapievici este fortat sa se incline in fata politicului. Si sunt consternat sa aflu ca ajunsese sa fie scuipat pe strada.
Dar nu pot sa nu constat ca Patapievici, din nefericire, ilustreaza sinstrul raport al unei parti a intelectualitatii romanesti cu politica, un raport pervers si distructiv despre care am mai scris, in care un efemer acces la masa stapanilor se face cu pretul enorm, incalculabil, al abandonului atributelor definitorii ale intelectualului autentic - independenta si spiritul critic.
Mai pe scurt: cand te amesteci cu tarata, te mananca porcii.
PS:
Nu am multe de comentat despre ultimele evolutii politice. Cred ca ce se intampla acum la PDL este o concluzie logica - desi spectaculos precipitata - a istoriei ultimilor patru ani.
Pe de alta parte, in cazul USL creste din ce in ce mai mult distanta intre increderea (limitata) pe care noua putere o merita pe baza propriilor calitati demonstrate, si creditul (enorm) care ii este acordat de un popor traumatizat de experienta basista. In acest interval, care se casca larg, pandesc multe pericole.
Momentul de astazi este trist.
Dar nu mai trist, din pacate, decat unele episoade din trecutul recent, cum ar fi acesta (interviul original, in spaniola, aici).
Nu cred ca e vreun motiv de bucurie cand un intelectual de valoarea lui Patapievici este fortat sa se incline in fata politicului. Si sunt consternat sa aflu ca ajunsese sa fie scuipat pe strada.
Dar nu pot sa nu constat ca Patapievici, din nefericire, ilustreaza sinstrul raport al unei parti a intelectualitatii romanesti cu politica, un raport pervers si distructiv despre care am mai scris, in care un efemer acces la masa stapanilor se face cu pretul enorm, incalculabil, al abandonului atributelor definitorii ale intelectualului autentic - independenta si spiritul critic.
Mai pe scurt: cand te amesteci cu tarata, te mananca porcii.
PS:
Nu am multe de comentat despre ultimele evolutii politice. Cred ca ce se intampla acum la PDL este o concluzie logica - desi spectaculos precipitata - a istoriei ultimilor patru ani.
Pe de alta parte, in cazul USL creste din ce in ce mai mult distanta intre increderea (limitata) pe care noua putere o merita pe baza propriilor calitati demonstrate, si creditul (enorm) care ii este acordat de un popor traumatizat de experienta basista. In acest interval, care se casca larg, pandesc multe pericole.
Exact , gand la gand
ReplyDeleteSi eu am aceeasi opinie!
ReplyDeleteFoarte eleganta postare. O asteptam.
ReplyDelete