Rezolvarea problemei banilor (RO)

Pentru a evita demiterea in bloc, conducerea PDL in frunte cu Emil Boc a lansat oferta de pace: rezolvarea problemei banilor si implicarea garzii vechi in campania electorala.

(sursa)

O stire care, de regula, trece neobservata in Romania: ca sa-si rezolve niste probleme interne de partid si ca sa-si incarce pusculita mitei electorale in perspectiva apropiatelor alegeri, partidul de la putere baga adanc mana in banii nostri. Ce-i drept, o parte dintre acesti bani - destul de mica, totusi, dupa ce-si vor fi facut plinul firmele de partid punand inca cateva randuri de borduri triple,  sau cosuri de gunoi la 400 euro bucata - se va intoarce la unii dintre romani sub forma pungilor de zahar, sticlelor de ulei, sarmalutelor, mititeilor si altor pomeni electorale, in schimbul votului pentru actuala putere.

De partea cealalta, opozitia, infranta la ultimele alegeri pentru ca "sistemul lor [al puterii] de furt al alegerilor a functionat mai bine [decat al nostru]" (Victor Ponta dixit), va face si ea ce poate - desigur mult mai putin, pentru ca are acces la o felie seminficativ mai mica a resurselor publice; chiar si asa, inca are balta peste! (vezi de exemplu aici).

Risipa si deturnarea banilor publici de catre cei alesi sa-i gospodareasca nu este ceva nou in Romania. Dar jaful din anii electorali este un fenomen aparte, care merge din record in record. Doar situatia tulbure din PDL si un gest - nu stiu cat de sincer sau cat de calculat - al premierului din urma cu cateva zile au facut sa razbata in spatiul public ecouri ale felului discretionar in care politicienii arunca cu banii nostri.

Puterea portocalie ne-a impuiat capul, de ceva vreme, cu necesitatea stringenta de a tine cheltuielile publice sub control, de a limita deficitul bugetar, de a 'strange cureaua'. S-au inchis scoli si spitale, au fost lasati oameni pe drumuri, altii au murit cu zile. Insa cu cat se apropie alegerile, cu atat mai usor se gasesc bani - ce miracol!

Poate ca mai eficient decat orice limitare prin Constitutie a deficitului bugetar ar fi sa gasim o modalitate de a tine putin mai departe de punga publica mainile lacome ale politicienilor in anii electorali.

Un risc pe care nu ni-l putem permite (RO)

Dupa ce s-a transformat - in numele revitalizarii mineritului - in campionul lobby-ului pentru exploatarea cu cianuri a aurului de la Rosia Montana, presedintele Basescu si-a mai gasit o cauza pe care sa o sustina, in calitatea sa auto-atribuita de "sef al statului"*: exploatarea gazelor de sist. Desigur, in numele unui alt scop nobil - independenta energetica a Romaniei.

Aruncand aluzii la posibile interese oculte care ar vrea sa tina tara noastra dependenta de Rusia, opunandu-se extragerii gazelor de sist care ne-ar asigura independenta energetica, Basescu pregateste terenul pentru a putea acuza de tradare pe oricine s-ar opune planurilor sale.
N-ar fi prima data.

Ca si in alte situatii, presedintele-jucator vrea de fapt sa joace in afara regulilor, negand celeilalte parti dreptul legitim la opozitie.
De aceea, reproduc filmul de mai jos - referitor la tehnologia utilizata la explorarea gazelor de sist si la efectele ei asupra vietii pe pamant - partial pentru a ajuta dupa puterile mele la restabilirea unui echilibru al informatiei, conform principiului audiatur et altera pars. Cred ca toti romanii ar trebui sa-l vada (subtitrarea in romaneste este disponibila apasand butonul "CC" din fereastra video) - si mai ales cei care se vor afla intr-un fel sau altul pe circuitul formal al deciziilor pe care Basescu le anunta in stilul caracteristic (dupa ce a batut deja palma).

Cred insa ca implicatiile filmului, in contextul afacerilor Rosia Montana si Chevron / gaze de sist din Romania de azi, sunt inca si mai sumbre si trec de nivelul lui Basescu, oricat de sef de stat si supraom s-ar putea el crede in momentele lui euforice.

Cum a aparut subiectul Schengen pe agenda Consiliului European din 1-2 martie? (RO)

In aceasta postare nu voi reveni asupra istoriei cu mini-santajul asupra Serbiei si aliatilor europeni, despre care am scris in postarea precedenta. Imi mentin parerea si cred ca in general nu este bine in politica externa sa-ti iei prin surprindere aliatii. Poate voi reveni altadata asupra implicatiilor ultimelor zile in ce priveste profilul european al Romaniei.

As vrea totusi sa clarific un aspect foarte concret, factual, care vad ca este in mod persistent denaturat in presa: a contribuit amenintarea Romaniei cu blocarea acordarii statutului de tara candidata la UE Serbiei la introducerea subiectului Schengen pe ordinea de zi a Consiliului?

Pe mai multe canale s-a lansat teza ca, "incordandu-si muschii" in dosarul sarbesc, Romania ar fi obtinut readucerea in discutie a subiectului aderarii ei si a Bulgariei la Schengen.

Din cate imi pot da seama, teoria a fost lansata pe hotnews.ro, care a vorbit prima data de aparitia "surprinzatoare" a chestiunii Schengen pe agenda Consiliului, facand referire la o scrisoare de invitatie emisa miercuri 29 februarie catre presa de biroul Presedintelui Consiliului European. Mai mult, in articolul hotnews se sugereaza o legatura directa cu pozitia Romaniei din ziua precedenta fata de Serbia.

Teoria aceasta, cum ca Romania ar fi obtinut introducerea pe agenda a problemei Schengen pe ultima suta de metri datorita atitudinii fata de Serbia a fost ulterior propagata pe numeroase canale de presa - mai ales dintre cele apropiate puterii portocalii, dar nu numai. Pana si astazi Ziarul Financiar, enumerand presupusele rezultate ale pozitiei adoptate de Bucuresti, scrie ca "in al doilea rând, a fost readus în discuţie subiectul Schengen care nu era pe agenda summit-ului".

Care este adevarul?