Previziuni sumbre (RO)

Cu cateva zile in urma imi incheiam postarea cu urmatoarea fraza:

...cu cat optiunile lui Basescu in cadrul regulilor acceptate ale jocului se restrang, cu atat sunt personal mai ingrijorat de ce ar putea incerca sa faca in afara acestor reguli.

Nu am sperat vreodata atat de sincer si intens sa ma insel, cum sper acum. Sper, inca sper, sa trecem cu bine aceste alegeri. Sper ca invinsul, oricare ar fi el, sa-si recunoasca infrangerea la urne si sa cheme natiunea la unitate in jurul presedintelui ales. Sper ca invingatorul sa inceapa imediat sa lucreze la remedierea faliilor periculoase pe care politicul le-a creat in ultimii ani in societatea romaneasca, si care nu doar ca ne incapaciteaza sa progresam ca tara, dar sunt pe cale sa afecteze legaturile profunde care tin un popor laolalta.

Declaratiile de luni ale presedintelui imi dau fiori reci. Referindu-se la majoritatea parlamentara care i se opune si care a anuntat ca nu va vota guvernul Croitoru, Basescu a aruncat urmatoarele cuvinte:

Mă tem, mă tem că ne apropiem cumva de un fel de trădare a interesului naţional. 

Un presedinte in functie, intr-o democratie, nu ar trebui niciodata sa rosteasca astfel de cuvinte la adresa opozitiei, chiar ultra-minoritare (or, aici avem de-a face cu o majoritate politica). Daca acel presedinte este si candidat aflat in campanie, o astfel de declaratie echivaleaza cu o bomba atomica pe scena politica - un atac la lichidare impotriva adversarilor. Iar cand asta se intampla in Romania acestor zile, cu o parte a electoratului manipulata pana la fanatizare impotriva ideii de parlament ca reprezentare a pluralismului democratic, pericolul este major (am explicat recent de ce).

Sansele lui Basescu de a castiga corect alegerile tind catre zero. Ca presedinte in functie, in conditiile in care toti ceilalti candidati sunt declarat impotriva ta, sa fii creditat cu 30% sau mai putin din intentiile de vot la primul tur (in plus, pe trend descrescator) se traduce prin sanse minime de castig, la limita imposibilitatii matematice. Cu conditia ca jocul electoral sa se desfasoare in interiorul regulilor stabilite.
Dar Basescu a aratat deja ca este dispus sa schimbe, sa reinterpreteze sau sa desfiinteze regulile cand este in dificultate. Iar acum este ca o fiara incoltita, ranita, care stie ca lupta conventionala este deja pierduta si ca ultima sansa pe care o mai are este atacul-surpriza la jugulara.

Ma asteptam oarecum, cu inima stransa, ca Basescu sa lanseze un atac total, dincolo de orice am vazut in materie de diversiune pana acum in politica romaneasca din 1990 incoace, impotriva eventualului adversar din turul doi. Fabricarea de dosare, acuzatii de tradare, pedofilie, spionaj, omor din culpa... orice se poate cand limitele sunt aruncate in aer si cand vandalismul politic ramane stapan absolut. Am avut deja o mostra in cazul Johannis, cand anuntul desemnarii unui alt premier a fost precedat de scurgeri controlate in media despre un dosar penal al primarului de Sibiu. Ma asteptam deci la un atac la distrugere impotriva adversarului din finala, in perioada dintre cele doua tururi de scrutin.
Faptul ca Basescu isi ataca atat de brutal, inainte de primul tur, toti adversarii la gramada, arata ca nu mai este sigur de intrarea in turul doi, un fapt pe care l-am anticipat. Iar asta il face cu totul imprevizibil si periculos in saptamanile urmatoare.

Ce ar putea face? Dau doar exemplul cel mai benign care imi vine in minte. Inchipuiti-va ce se poate intampla daca, inainte de alegeri, statul (controlat de guvernul PDL) inceteaza plata salariilor din sectorul public si a pensiilor, materializand astfel amenintarea mai veche a presedintelui si declarand majoritatea anti-Basescu din parlament ca vinovata, pentru ca nu a votat guvernul presedintelui ca sa primim banii de la FMI.  Terenul este deja pregatit pentru un astfel de scenariu, inclusiv prin declaratia de luni a presedintelui.
Iar acesta este departe de a fi cel mai sumbru scenariu imaginabil. Prefer sa nu detaliez altele acum; uneori simpla numire a raului poate atrage nenorocirea.

Spun doar atat: declaratii ca cea de luni, sau cele din 16 octombrie, sunt baloane de incercare prin care se testeaza reactia electoratului la o eventuala depasire radicala a cadrului democratic, constitutional. Istoria perioadei urmatoare si, poate, a democratiei romanesti pentru ani buni de-acum inainte, se va scrie in functie de cum vom reactiona la aceste semnale.