Jurnal de front (RO)

Stiri amestecate de pe frontul defensiv al democratiei romanesti.

In primul rand, o victorie de etapa: PDL renunta deocamdata la incercarea de schimbare a presedintelui Senatului.
Acest armistitiu este in sine o victorie. Nu numai ca se deblocheaza activititatea Senatului (daca i-o mai pasa cuiva de asta), dar PDL face un pas inapoi dintr-o directie foarte periculoasa, care mergea contra cadrului constitutional (pentru mai multe detalii, vezi aici). Este de asteptat si ca, daca isi va relua demersurile pe aceasta tema, PDL sa nu mai mearga frontal impotriva Constitutiei si sa nu se mai alinieze prosteste in spatele unor "strategi" de talia lui Iulian Urban - ar fi mai bine nu doar pentru PDL, ci pentru ordinea democratica din Romania sa fie evitate astfel de situatii pe viitor.
Aceasta experienta ar trebui sa dea serios de gandit conducerii PDL. Problema este ca in partid s-a creat o atmosfera in care orice idee, oricat de nastrusnica si in conflict cu cadrul legal, are sanse mari sa fie promovata daca pare sa serveasca strategiei de acaparare totala a puterii si de eliminare a opozitiei. Este un joc foarte periculos in care partidul s-a prins cu mic cu mare, cu foarte rare exceptii individuale; si cu mult entuziasm. Cat de toxica este aceasta atmosfera (si strategia politica aflata la baza ei) pentru Romania, experimenteaza zi de zi romanii pe propria piele. Cat de contraproductiva - si, pe termen lung, sinucigasa - este ea chiar pentru PDL, vor avea pedelistii ocazia sa se lamureasca, cel mai tarziu la viitoarele alegeri.
Nu ma grabesc sa consider chestiunea presedintiei Senatului inchisa. PDL ne-a aratat ani la rand ca nu prea stie sa piarda. Este foarte posibil sa avem de-a face doar cu o repliere tactica, iar urmatorul asalt sa fie si mai agresiv. De aceea, opozitia nu trebuie sa lase scutul jos.
Este posibil si ca PDL sa se fi resemnat sa astepte pana cand Geoana face o greseala fatala, ceea ce din pacate - statistic vorbind - nu poate dura prea mult.

(Vezi UPDATE la sfarsitul postarii, dupa link)

Din pacate, lucrurile nu stau la fel de bine pe celalalt front - al initiativei presedintelui Basescu de a elimina o camera a parlamentului prin modificarea Constitutiei.
In ciuda numeroaselor semnale de alarma, opozitia a tratat chestiunea cu superficialitate si nu pare sa inteleaga pe deplin importanta mizei.

Incompetnta (RO)

Nu, nu am scris gresit titlul.
Circul din ultimele zile din politica romaneasca, pe care l-am anticipat, mi-a amintit de o carte citita mai demult, "Incompetnce", in care actiunea se petrece intr-o Europa unde a fost interzisa discriminarea impotriva celor incompetenti si, evident, totul merge "struna"; imaginati-va o lume in care nimeni nu se pricepe decat foarte aproximativ la ceea ce face. Foarte vesel :)

Probabil ca va veni si vremea aceea. Din fericire, nu vom fi total nepregatiti, pentru ca vedem zilnic mostre de incompetenta in actiune - de la functionarul de la ghiseul bancii care te tine zeci de minute pentru o tranzactie pentru ca habar nu are cum se proceseaza, pana la avalansa de "experti" si "analisti" in te-miri-ce care isi plimba agramatismele pe sticla televizorului. De la doctorul care nu stie sa puna un diagnostic, pana la pipita care ne reprezinta la Bruxelles.

O astfel de mostra este si asaltul pedelist la presedintia Senatului, condus de strategul Urban Iulian, care marti dadea asigurari ca miercuri va fi ultima zi a lui Geoana in acel post. Desigur, meritul nu poate fi atribuit exclusiv lui Urban - ar fi nedrept! - ci in primul rand partidului care s-a aliniat disciplinat in spatele lui.

Sa vedem ce a reusit PDL pana acum cu acest demers, si ce e probabil sa obtina in continuare:

Strategul (RO)

Maine PDL si aliatii sai de conjunctura dau asaltul final la presedintia Senatului. Dupa respingerea previzibila a demersului lor la Biroul Permanent (unde PSD si PNL au majoritatea, pe baza rezultatului alegerilor parlamentare din 2008), PDL planuieste sa forteze maine supunerea la vot in plen (unde tabara lor are acum majoritatea) a revocarii presedintelui Senatului. Intr-o postare anterioara am explicat pe larg de ce acest episod mi se pare extrem de important.

Este aproape sigur ca maine vom avea scene de circ la Senat, daca PDL isi pune planul in aplicare. Se vorbeste chiar de posibila evacuare a lui Geoana de la prezidiu cu ajutorul chestorilor.

Iar PDL pare sigur de victorie:
"Mâine va fi ultima zi a lui Mircea Geoană în calitate de preşedinte al Senatului", a explicat pentru Gândul senatorul Iulian Urban, cel care a pus la punct strategia PD-L.


Dar cine este Iulian Urban, strategul PDL?

Batalia care conteaza (RO)

Cand o cetate este asediata, aparatorii au nevoie nu doar de solidaritate si curaj, ci si de buna organizare si o strategie inteligenta. Prin definitie, fortele asediatoare sunt superioare ca numar si armament ofensiv. Aparatorii cetatii trebuie sa se apere de pe metereze, folosind in avantajul lor zidurile si transeele. Asta inseamna si ca luptele trebuie alese inteligent: a se aventura in afara zidurilor pentru a apara o casa izolata si vulnerabila este fara speranta; dar cand atacatorii izbesc in poarta cetatii, toate fortele trebuie concentrate pentru a-i respinge.

Nu altfel stau lucrurile cu ordinea democratica din Romania, in aceste zile. Ea este atacata din mai multe directii, de tabara asediatoare a presedintelui Basescu si a PDL. Inlauntrul zidurilor se afla partidele democratice, PNL si PSD, care la un moment dat au avut majoritatea, dar acum sunt in inferioritate. Unele batalii sunt dinainte pierdute, dar altele sunt vitale pentru salvarea cetatii - si inca mai pot fi castigate.

Pentru Marius Oprea am respect, admiratie si simpatie. A facut o treaba excelenta in dezgroparea trecutului recent al Romaniei si in investigarea concreta a crimelor Securitatii. Demiterea lui politica de catre PDL de la sefia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) nu poate fi calificata decat ca inca o porcarie a puterii actuale. Mobilizarea unei parti a societatii civile in sprijinul lui a fost, previzibil, ignorata de cei care tin acum painea si cutitul. Gradul de toleranta pentru prezenta in structurile statului a unor personalitati neinregimentate politic in PDL (sau satelitii sai) tinde spre zero. 
Totusi, realist vorbind, apararea lui Marius Oprea a fost o batalie dinainte pierduta. Pozitia sa in fruntea IICCR (acum comasat cu un alt institut intr-o entitate numita Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - IICCMER) era o casa aflata in afara zidurilor cetatii, expusa invadatorilor, fara transee in jurul sau, greu de aparat. Pentru cei neatenti la detalii si nuante, schimbarea lui Oprea a putut parea doar o alta schimbare politica a cuiva numit politic - nimic anormal sau revoltator.

Lucrurile stau invers in privinta atacului declansat de PDL la presedintia Senatului.

Opriti reforma statului, vreau sa cobor! (RO)

Pe 13 octombrie 1981, intr-o sedinta a Adunarii Nationale (camera inferioara a parlamentului) din Franta, deputatul socialist André Laignel a intrat in istorie cu urmatoarea declaratie la adresa unui deputat al opozitiei: "Vous avez juridiquement tort parce que vous êtes politiquement minoritaire". Aceasta fraza infama a ramas o referinta perena a exceselor puterii politice, un exemplu de manual al derivelor posibile atunci cand puterea, chiar aleasa democratic, se crede indreptatita sa forteze cadrul legal si institutional, structura de rezistenta a ordinii democratice, in functie de vointa atribuita (pe drept sau nu) unei majoritati.

In cursul celor douazeci de ani de tranzitie post-comunista, democratia romaneasca nu a fost scutita de astfel de excese, in care cei de la putere au facut uitate sau au fortat regulile jocului cand interesul politic a cerut-o. Orice incalcari ale cadrului democratic formal creeaza precedente care lasa urme pe termen lung; stergerea lor se poate face doar in timp, printr-o rutina a actiunii politice in interiorul regulilor - pana cand respectarea cadrului legal si institutional, cum spuneam intr-o alta postare, intra in reflexul politic, impregneaza ADN-ul politicii. Este pana la urma un proces de invatare sociala, care cere timp. Este vorba nu numai de domesticirea instinctelor de putere mostenite dintr-o perioada totalitara si asezarea lor intr-un cadru reglementat si previzibil similar celui din democratiile occidentale consolidate; ci si de procesul mai larg de civilizare al unei natiuni inteles ca un efort istoric de captare si moderare a energiilor si instinctelor primare de grup cu straturi de legi si institutii formale care sa le anuleze potentialul efect haotic si distructiv (am scris despre asta mai pe larg aici).

Dar excesele politice ale tranzitiei par mici accidente de parcurs fata de ce se intampla acum: un efort masiv, deliberat, coordonat, multi-directional si consecvent al taberei politice a presedintelui Basescu si a PDL - nu doar de a incalca regulile stabilite, ci de a inlatura sistematic orice obstacol institutional si legal, orice zagaz in calea domniei celor care au la un moment dat majoritatea. Totul, in numele democratiei si al reformei statului.

Ce vreau sa spun cu asta? Ca Basescu si PDL au intins foarte departe limitele actiunii politice - si nu timid sau pe furis, cum s-a mai facut in trecut, ci cu entuziasm mobilizator, in aplauzele galeriei. Iar aceasta diferenta de tonalitate este foarte semnificativa. Cateva exemple:

Reflectoarele pe PSD (RO)

Contine UPDATE dupa link

Pentru un partid de opozitie, cel mai mare pericol nu este sa fie implicat in controverse publice (bineinteles, in anumite limite), ci, dimpotriva, sa dispara din atentia publica, imaginea sa-i paleasca pana la alunecarea in irelevanta si uitare. Un bun exemplu este PRM, un partid aproape invizibil astazi, dar care in anii 1990 era pe cai mari; este greu sa ne inchipuim astazi ca Vadim Tudor a ajuns la un moment dat (in anul 2000) in turul al doilea al alegerilor prezidentiale. La fel, PNT-cd.

Din acest punct de vedere, al vizibilitatii, prin congresul de ieri PSD a obtinut un mare succes.

ANI, fa-te ca lucrezi ! (RO)

Biblia spune ca exista un timp pentru toate (Ecleziastul 3, 1-8): un timp pentru nastere si un timp pentru moarte; un timp pentru ras si un timp pentru plans; un timp al tacerii si un timp al vorbitului s.a.m.d.

Corolarul ar fi ca un lucru trebuie judecat nu doar in sine, ci si dupa cum se situeaza in contextul curgerii lumii, dupa momentul in care intervine. Un lucru in principiu bun poate sa pice prost daca vine la momentul inoportun; si viceversa.

De exemplu, cand ieri Gica Popescu ii lua apararea lui Adrian Mutu in disputa cu selectionerul Razvan Lucescu privind (ne)convocarea "briliantului" la echipa nationala, interventia putea parea o recunoastere benigna a meritelor unui mare talent fotbalistic si o mana intinsa generos de un membru al "generatiei de aur" catre liderul informal al grupei de varsta care n-a reusit, din pacate, sa devina o "generatie" a fotbalului romanesc in ciuda oportunitatilor mai mari pe care le-a avut la dispozitie. Dar cand, doar cateva zeci de minute mai tarziu, a cazut ca un traznet vestea ca Mutu a fost din nou prins cu substante interzise, momentul ales de "Baciul" Popescu pentru declaratia de sprijin s-a dovedit cel putin neinspirat.

Cand vine vorba de lupta anticoruptie, este insa foarte greu sa suspectezi institutiile noastre de lipsa stiintei alegerii oportune a momentului. Istoria vorbeste de la sine, lupta anti-coruptie s-a purtat cu un foarte acut simt al oportunitatii politice.

De aceea, cand intr-un interval de cateva zile apare brusc o avalansa de evenimente legate de coruptie si personaje importante din politica romaneasca, este greu sa luam totul drept o serie de coincidente.

PDL este noul PSD (RO)

Ca si la congresul din 2005, cand Iliescu si-a ratat intoarcerea in partid pierzand competitia cu Geoana pentru presedintia PSD, luptele interne din principalul partid de stanga fac prima pagina a ziarelor. PSD da in clocot: Geoana, Mitrea si Diaconescu candideaza la sefia partidului si incearca sa-si adune oastea de sustinatori; Nastase se mai gandeste, dar parca ar incerca si el; Iliescu este in razboi cu Dancu si grupul de la Cluj; Severin loveste in Geoana prin intermediul Institutului Ovidiu Sincai; "greii" partidului se exprima si schimba replici pe toate canalele posibile - in organele de partid, pe bloguri, in presa scrisa, la talk-show-uri, prin scurgeri controlate de informatii s.a.m.d.

Unii comentatori ridiculizeaza PSD pentru modul cum a ales sa-si spele rufele in public, cei mai multi vad in aceste dispute interne un semn de slabiciune si de dezagregare. Politicieni din alte formatiuni politice par sa creada acelasi lucru si incearca sa puna - pe cat posibil - "batista pe tambal" in propriul partid.

Premisa implicita este ca un partid proiecteaza in afara o imagine de forta si seriozitate atunci cand nu lasa sa se vada divergente interne; iar cand isi exhiba conflictele, automat pare slab, "pe duca".

Am o parere diferita.

Politizare si unicameralism (RO)

Cat timp tara e ocupata sa discute aprins despre flacara violet si atacurile energetice, politica isi vede de treaba. Iar cea mai importanta treaba este, bineinteles, impartirea prazii.

Politizarea excesiva a sectorului public este prezenta in mai toate tarile post-comuniste si a fost o boala a copilariei democratiei chiar in Occident cu ceva timp in urma. Dar parca impartirea statului pe felii, ca acum la noi, fara nici o retinere sau jena, merge prea departe: mie un aeroport, tie celalat; mie raul, tie ramul...

In treacat fie spus, mult-hulitul "algoritm politic" al coalitiei CDR-USD din 1996 (atat CDR, cat si USD fiind la randul lor aliante de mai multe partide), care a revoltat la acea vreme opinia publica neobisnuita cu politica de coalitie, a fost prin comparatie un aranjament mai degraba decent si discret. Acum, campionii autoproclamati ai reformei statului incep prin a incaleca ferm, politic, chiar statul cu pricina.

UPDATE:  Cum corect observa Alina Mungiu Pippidi, protocoalele politice dintre partide privind impartirea politica a functiilor publice sunt ilegale prin definitie.

Intelectualul de partid (RO)

Se discuta mult in aceste zile despre reactia unor reprezentanti ai "grupului intelectualilor" din PDL fata de candidatura lui Honorius Prigoana la alegerile din Colegiul 1 Bucuresti pentru Camera Deputatilor.
Discutia a pornit mai ales de la schimbul de replici intre europarlamentarul Cristian Preda si conducerea partidului (presedintele Emil Boc si vicepresedintele Ioan Oltean) - vezi aceasta postare destul de categorica a lui Preda pe propriul blog (precedata de o alta, in care subiectul Prigoana este atins doar tangential si pe un ton mai degraba ironic). Unii comentatori vorbesc despre actiunile "aripii intelectuale" din PDL.

Parerea mea cu privire la candidatura tanarului Prigoana din partea PDL mi-am exprimat-o deja foarte transant inca din ziua cand ea a fost anuntata. Nu voi repeta.
Vreau insa sa ma refer pe scurt la acesti "intelectuali" ai PDL care par sa-si fi descoperit acum o voce disidenta.

Vandalul Geoana (RO)

Presedintele social-democrat Mircea Geoana a declarat ca va accepta decizia magistratilor la cererea de anulare a turului doi al alegerilor prezidentiale, oricare ar fi aceasta. "In cazul in care Curtea Constitutionala respinge cererea noastra de a anula scrutinul, voi respecta aceasta decizie", a anuntat miercuri Geoana, in cadrul unei intalniri cu presa straina la Bucuresti, informeaza AFP.

Mircea Geoana, 9 decembrie 2009

Înainte să apelăm la instituţii din străinătate obligaţia este în primul rând internă. (...) Eu sunt convins că şi în Parlament vom putea să ne uităm dincolo de ce spune Curtea în legătură cu astfel de lucruri, sunt convins că şi partea civică, ONG-uri, organizaţii de media vor continua să facă presiuni să se afle adevărul şi vă mai spun ceva: nici eu nu mă las, sunt destul de bătăios şi atunci când ştiu că am dreptate mor cu dreptatea în braţe, deci mă duc până în pânzele albe, mergem şi la CEDO, mergem şi la Comisia de la Veneţia, mergem peste tot, şi nu ca să facem un rău democraţiei româneşti.

Mircea Geoana, 13 decembrie 2009

De ce ar face Geoana asta? Ne spune tot el:

Îmi voi face datoria faţă de partidul pe care îl conduc până la ultima suflare. În ce modalitate? După o alegere pe care sunt convins că am câştigat-o, în mod normal ar trebui să fie o poziţie de conducere în continuare a acestui partid.

Mircea Geoana, 13 decembrie 2009

Traducere: pentru a ramane la conducerea partidului, Geoana este dispus sa tina Romania ostatica.

Am vorbit de mai multe ori despre vandalism politic pe acest blog, de obicei atribuindu-i-l lui Basescu si PDL-ului. Geoana s-a comportat pana acum, in aceasta campanie, mai mult decat civilizat. Dar de o saptamana, Mircea Geoana si PSD incearca insistent sa ne convinga ca cealalta tabara nu are monopolul vandalismului.

Cred ca este momentul ca PNL sa se retraga din aceasta sarada a contestarii alegerilor "pana in panzele albe". Cand Curtea Constitutionala se va pronunta, PSD, daca vrea sa-si continue demersul la organismele internationale, va trebui sa-si asume integral si costurile politice.

Marea trancaneala (RO)

Este inca vie in memorie scena care, probabil, a intors soarta alegerilor:

Intoarcerea Marelui Vandal (RO)

De acum este clar: Basescu a castigat alegerile, contrar asteptarilor si masuratorilor sociologice.

Discutiile in acest moment despre ce grup social a decis acest rezultat sunt irelevante, si oricum va fi timp destul pentru a intoarce istoria pe toate fetele. Alegerile de ieri vor ramane un capitol cu totul special in analele democratiei romanesti.

Jucatorul de poker a mai plusat o data si a castigat din nou, cu mari emotii. Ma tem ca adrenalina care i se varsa acum in creier il va scoate din minti. Oricum, aceasta victorie in extremis ii va permite lui Basescu sa arunce toata vina pentru blocajul dezastruos din ultimele luni, pe care in primul rand el l-a creat, in carca adversarilor.
Istoria o scriu invingatorii.

Situatia este nefericita pentru Romania. Cine a urmarit acest blog va intelege de ce cred asta, mai jos voi face doar un inventar preliminar al consecintelor probabile pe termen scurt si mediu.

Turul doi al prezidentialelor - Open Thread (RO)

Se pregatesc diversiuni?

Vedeti de exemplu teoria de aici.
Scenariul nu este imposibil, dar mi se pare totusi putin probabil.

Nu ca m-as baza pe integritatea institutelor de sondare care produc exit polls. In 2004 au demonstrat deja ca, aflate sub presiune, nu au curaj sa-si asume prezentarea corecta a unui rezultat strans (atunci au dat 50%-50% la exit poll-ul final intre Basescu si Nastase, desi cifrele reale il aratau pe Basescu castigator).

Dar in 2009 Basescu nu mai exercita influenta si controlul pe care le avea Nastase in 2004. Cel putin unul (CCSB) este ferm controlat de tabara adversa. Voi sta cu ochii pe ce spune seful lor aici (desi nu ma astept sa dea cifre intermediare).
In plus, marja de eroare la exit polls (spre deosebire de sondajele de opinie pre-electorale) este foarte mica. Daca vedem diferente mai mari de 1 - 1,5% intre diferitele exit polls, va fi un semn ca ceva nu este in regula si ca macar unele dintre ele sunt partase la o incercare de manipulare.

Daca institutele de sondare nu au curajul diseara sa dea un castigator, presiunea va creste enorm pe cei care numara si centralizeaza voturile, iar posibilitatile de frauda se vor inmulti. Oricum, cred ca si la acel nivel se poate rezista destul de bine, mai ales ca ambele tabere desfasoara numaratori paralele.

Riscul de evolutii imprevizibile ramane totusi daca una dintre tabere (sau ambele) este dispusa sa incalce regulile jocului.

UPDATE 1: Prezenta la vot este mai mare decat in primul tur. Ceea ce deja invalideaza unul din pronosticurile mele. Dar este o veste buna. Prezenta crescuta e un factor care limiteaza spatiul pentru manipulari.

UPDATE 2: Apar primele cifre intermediare de la exit polls, ceva mai stranse decat ma asteptam. Vezi de exemplu aici si aici. Oricum, nu trebuie luate ca sigure, la turul intai aceste "scurgeri" au fost manipulate.

UPDATE 3: Cei de la Realitatea isi inchipuie ca sunt simpatici. Au gasit o modalitate de a da scoruri intermediare de la exit polls desi nu au voie sa o faca explicit. In fine, interesant este totusi ca aceste cifre (care coincid cu cele mentionate la update-ul precedent) apar chiar pe homepage pe site-ul realitatea.net, ceea ce ar putea insemna ca sunt, totusi, reale (postul a comandat unul dintre exit polls).

UPDATE 4: CCSB cofirma ca prezenta la vot continua sa fie considerabil mai mare decat in primul tur. Cu 20-25% spun ei... ceea ce ar putea insemna ca ne indreptam spre o participare in jur de 65% !!! Ar fi cu totul exceptional, mai ales tinand cont ca numarul de alegatori de pe listele electorale este probabil mai mare decat numarul real (vezi de ex. aici, sociologii estimeaza populatia cu drept de vot la 17,57 milioane, fata de 18,3 milioane pe listele oficiale BEC) - deci rata reala de participare ar fi chiar un pic mai mare.

UPDATE 5: Noile cifre intermediare de la exit polls (la 11.30) arata o crestere a ecartului intre candidati. Repet, aceste cifre nu pot fi luate drept sigure. Dar daca acest trend se confirma (sau macar o stationare de-a lungul zilei), ar putea insemna si ca o parte semnificativa a tipului de electorat (tanar, urban, cu studii superioare) care l-a votat pe Basescu in 2004 voteaza acum impotriva lui (vezi aici o discutie despre patternul prezentei la vot de-a lungul zilei, in contextul primului tur, dar care ramane valabila si astazi). Sau, cu alte cuvinte, ca transferul voturilor liberale catre Geoana functioneaza. De urmarit.

UPDATE 6: Cifrele de la 13.30 ale exit poll-urilor arata o reducere a diferentei. Daca sunt reale, se pare ca avem de-a face cu un pattern atipic al distributiei votului de-a lungul zilei.

UPDATE 7: Incep sa afara cifre divergente din diferite surse... asa ca ma voi abtine pana la ora 21.00 sa mai mentionez cifre. Clar, nu pot fi toate adevarate in acelasi timp, deci "baietii" lucreaza (probabil in ambele tabere). Pentru cine vrea sa urmareasca diferitele "scoruri" pe proprie raspundere, incercati la: catavencu.ro (sau realitatea.net), pesurse.ro (A3), inpolitics.ro.
Eu raman cu pronosticul pe care l-am facut vineri, dupa dezbatere.

UPDATE 8: Acum e clar, Geoana a castigat, desi la o diferenta - se pare - mai mica decat multi s-ar fi asteptat (inclusiv eu). Felul in care s-a comportat Basescu in aceasta seara este total inelegant, dar nu stiu cine s-ar fi asteptat la eleganta din partea lui, vreodata... Cat timp nu incearca sa-si scoata partizanii in strada, la intimidare, este inca OK. Are tot dreptul sa ceara numararea si a ultimului vot inainte de a se recunoaste invins. In fond, asta a facut si Antonescu la turul intai, cu diferenta mult mai clara in exit polls. Da, mitocanesc, dizgratios, dar inca in interiorul regulilor. Inca.
Ma ingrijoreaza oarecum petardele lui Videanu privind numaratoarea paralela (la care ei spun ca Basescu ar fi in fata), sper sa-si revina pana spre dimineata recunoscand evidenta si sa avem un transfer civilizat de putere.
E posibil si ca in PDL sa fi inceput deja lupta de succesiune (e probabil ca Boc va trebui sa se retraga destul de repede, platind pretul pentru modul orbesc in care a pus partidul la dispozitia lui Basescu, pana in actuala fundatura), asa ca nu toate zgomotele care vin de acolo sunt neaparat ce vor sa para. Nu imi e 100% clar cum se pozitioneaza Videanu, dar ce spune el despre numaratoarea voturilor are legatura si cu asta.

Marele invingator al serii: Crin Antonescu.
Marele invins: Traian Basescu. In ciuda discursului victorios, pe fata lui se citea infrangerea.
Mircea Geoana a facut in seara asta exact ce trebuia sa faca, a fost 100% pe mesaj (mesajul catre toti romanii, catre electorat, catre liberali, catre Basescu, catre Johannis). O bila alba, un inceput bun. Singura scapare, care nu stiu daca a fost a lui: infigerea lui Becali in poza victoriei.
Tot in seara asta, unii asa-zis jurnalisti si un asa-zis institut de sondare s-au cam autoexclus din profesie. Sa le fie de bine, sper ca macar a meritat. Trist, oricum. Aceasta campanie a decimat presa romaneasca, ii putem numara pe degete pe cei care au reusit sa ramana credibili. Unul dintre ei: Catalin Tolontan (respect!).

Urmeaza o noapte lunga, in care greul va fi pe cei implicati in numararea voturilor (cea oficiala si cele paralele, ale partidelor).
Maine este o noua zi.
Iar in perioada urmatoare va trebui sa fim atenti la ce face noua putere si in ce masura isi respecta promisiunile de a schimba in bine Romania.

Noapte buna tuturor.

Factorul Jakarta (RO)

Traim intr-o lume interdependenta. Dar cat de interdependenta? Sa fie posibil ca arestarea unui fugar la Jakarta (UPDATE: DACA o fi adevarat) sa intoarca soarta alegerilor prezidentiale din Romania?

Cateva comentarii la dezbaterea de aseara. Si un pronostic:

Inflatia de simboluri (RO)

Sa recapitulam de la sarbatorile de 1 Decembrie:

Cine e mogulul? Ce vrea el? (RO)

Presedintele Basescu este un maestru al etichetarilor.
Sintagme lansate de el - "baietii destepti", "coalitia 322", "moguli", "guvernul de la Grivco" si multe altele - au intrat deja in folclor, unele chiar au fost preluate in discursul adversarilor politici (vezi Crin Antonescu in seara primului tur al prezidentialelor, atacand dur mogulii media).

Basescu isi creeaza permanent adversari cu care se lupta, pentru ca are nevoie de ei. Acesti adversari sunt mai mult sau mai putin definiti, dar capata consistenta in constiinta publica odata cu aplicarea etichetei. Crearea de opozitii bipolare, in care el reprezinta partea pozitiva, este o tactica esentiala a lui Basescu. Si cum destui au experimentat pe propria piele, nu este prea vesel sa te nimeresti prin zona cand Basescu isi cauta un adversar.

"Mogul" in acceptiunea basesciana este un om cu bani si putere oculta, care incearca sa influenteze deciziile politice, justitia - si, prin trusturi de presa, sa manipuleze opinia publica - in propriul avantaj. Ce vrea mogulul sa obtina? Pai, diverse avantaje incorecte, de la ingroparea vreunui dosar in justitie, pana la contracte avantajoase cu statul, privilegii de monopol si privatizari "pe spranceana".
Un atribut esential al acestei tipologii este discretia. Mogulul se ascunde. El sta la intuneric, nu la lumina; nu-i place in lumina reflectoarelor, nu-i place sa fie expus mediatic (sau numai cand are un scop foarte precis); nu-i place transparenta, unelteste si combina pe ascuns. In general nu iese in fata, sta in spate, iar Basescu este cel care il demasca printr-o perceptie acuta care trece de realitatea aparenta si vede substratul ei. De exemplu: Johannis este inocent, dar el reprezinta doar fatada in spatele careia se ascund mogulii de la Grivco.

De cateva zile, insa, mogulii au devenit brusc foarte vizibili, au iesit la bataie.

Mai multe vesti bune (RO)

A fost mare seceta de vesti bune in ultima vreme... Iar vesti proaste am dat destule pe blogul asta.
Unele zile au fost cu totul nefaste.

Asa ca ma bucur foarte tare sa va pot da si cateva vesti bune.
Ziua de luni, 23 noiembrie 2009 a fost una buna pentru Romania.

...Si pentru ca panza s-a rupt (RO)

Iluzia ca politica romaneasca ar putea evolua intr-un plan mai inalt a durat fix o luna. Destul de mult, mai mult decat m-am asteptat initial. Dar acum, politicienii nostri au abandonat orice pretentie de joc de echipa si au revenit la ce stiu ei mai bine: combinatiile marunte, lovitura pe la spate, micile tradari, lipsa de viziune, vedetismul si mingicareala individualista. 
Cu o saptamana inainte de primul tur al prezidentialelor, campania a luat o noua intorsatura.

Coalitia anti-Basescu (sau pro-Johannis) s-a destramat. PNL si PSD fac acum campanii potrivnice, iar sustinerea reciproca in turul doi pare deja un scenariu incert in lumina unor declaratii recente. Si, la drept vorbind, chiar daca intre cele doua tururi - presupunand ca vor ramane in cursa Geoana si Basescu - conducerea PNL se va razgandi, oricum nu va fi usor sa-si convinga electoratul sa uite declaratiile de acum si sa voteze candidatul PSD. Reciproca este si ea valabila - ii va fi greu PSD-ului sa-si mobilizeze in turul doi electoratul in sprijinul unui candidat liberal care si-a petrecut ultima parte a campaniei atacand PSD. Ruptura este ireversibila - si, evident, anuleaza in mare masura si sansele lui Johannis de a mai ajunge prim ministru dupa alegeri (chiar daca Antonescu ajunge presedinte, nu poate singur decide premierul, are nevoie de sustinerea unei majoritati in parlament; daca Geoana castiga, nu prea mai vad ce motiv ar avea sa-l desemneze pe Johannis; iar daca triumfa Basescu, sansele sunt zero, mai ales in conditiile in care coalitia parlamentara in sprijinul sibianului s-a destramat).

Superman la piata (RO)

Stiu ce zic sondajele... dar parca ceva nu se leaga.
Priviti cele 18 secunde de mai jos.