CCR si-a atins limitele, solutia trebuie sa fie politica (RO)

Decizia Curtii Constitutionale (CCR) de a amana cu mai mult de o luna verdictul privind validarea referendumului pentru demiterea presedintelui Romaniei, dincolo de motivele tehnice invocate (nevoia de verificare a listelor electorale), semnaleaza faptul ca institutiile statului nu pot fi folosite la infinit pentru rezolvarea conflictelor politice.

Clasa politica este responsabila sa creeze solutii politice pentru problemele tarii. La noi, dimpotriva, de ani de zile clasa politica nu creeaza solutii, ci creeaza ea insasi probleme, pe care apoi se asteapta sa le rezolve altii: justitia, administratia, CCR, Europa, electoratul s.a.m.d. In loc sa creeze optiuni, politicienii nostri creeaza incontinuu blocaje. In loc sa intareasca institutiile statului capabile sa arbitreze in astfel de situatii, ei le submineaza si le antreneaza in lupta lor politica.
Situatia nu dateaza din iulie 2012 - pentru reamintire, vedeti un exemplu din multele posibile aici (din mai 2010): este vorba de acelasi tip de fundatura prin griparea mecanismelor legale si institutionale de rezolvare a conflictului politic.Ce este nou de data aceasta este ca ambele tabere politice s-au dovedit la fel de incapabile de a produce solutii si la fel de dispuse sa tarasca tara, fara mila si discernamant, in rafuielile lor.

Este iluzoriu sa mai asteptam acum, dupa ani de "fragezire" politica a institutiilor statului, ca institutiile "independente" sa rezolve razboiul politic. Orice ar face ele, nici nu mai au - dupa ce au suferit asalturi politice repetate - credibilitatea si prestanta de a da solutii definitve si indiscutabile, si nici nu au garantia ca verdictele lor vor fi acceptate de ambele tabere politice. Stiu, este foarte dureros si grav ceea ce spun, dar sunt trei ani de cand - printre destui altii - atrag constant atentia asupra acestui pericol, lucrurile au ajuns deja foarte departe.

Pur si simplu, politicienii nu mai respecta institutiile statului si nu mai recunosc arbitrajul lor. Este simptomatic cum justitia e atacata permanent dintr-o parte sau alta, in functie de cazul zilei (in timp ce fiecare dintre taberele politice incearca s-o controleze), cum serviciile speciale au devenit subiect de dispute teritoriale intre fortele politice, cum CCR - departe de a fi ea insasi apolitica - este atacata si pusa sub presiune cand de USL-isti, cand de basisti  de la caz la caz.

In aceste conditii, pretentiile politicienilor ca institutiile statului sa faca curat acolo unde ei au creat o enorma mizerie sunt cel putin ipocrite. In realitate, avand exercitiul incalecarii politice a institutiilor, nici una dintre taberele politice nu este dispusa sa accepte decat deciziile care ii sunt convenabile.

De aceea, este iluzoriu sa ne asteptam la o rezolvare "tehnica" a actualei dispute. Solutia la razboiul politic nu poate fi decat tot politica. Altfel, vom continua sa vedem cum USL-istii si basistii se ameninta reciproc cu puscaria si merg pana in panzele albe intr-un razboi total, pe viata si pe moarte, in care eventualele decizii nefavorabile ale institutiilor statului sunt vazute doar ca obstacole care trebuie depasite.

Amanarea verdictului CCR asupra referendumului ar trebui, de aceea, vazuta ca o oportunitate, poate ultima, oferita politicienilor de a gasi o solutie politica pentru iesirea din criza actuala. Orice va decide CCR pe 12 septembrie, este de asteptat ca una sau alta dintre tabere sa conteste, rezultatul fiind o si mai accentuata decredibilizare a democratiei in Romania, a capacitatii acestei tari de a se autoguverna. Ragazul de sase saptamani ar trebui folosit nu doar pentru verificarea listelor electorale de catre institutiile publice abilitate, ci si pentru pregatirea unor solutii politice in diferitele scenarii posibile dupa 12 septembrie; altfel, vom ajunge de unde am plecat si oricine ramane la putere va avea o grava problema de credibilitate si legitimitate.

Pentru ca o solutie politica sa fie posibila, sunt cateva conditii de baza:

Soarta Romaniei la ruleta politicienilor jucatori (RO)

Cand scriu aceste randuri, nu este clar daca pragul de participare impus de Curtea Constitutionala pentru validarea referendumului de demitere a lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei va fi atins. Speranta mea este ca pragul sa fie depasit si referendumul sa fie validat - situatia contrara ar crea enorm de multe probleme si ar putea da lovitura de gratie unei democratii deja grav ranite.
In acelasi timp, judecata rece imi spune ca rezultatul cel mai probabil, conform tendintei din ultimele ore, este o participare la vot sub 45% pana la inchiderea urnelor, atragand invalidarea referendumului si revenirea lui Basescu la Cotroceni.

Dar, indiferent de ce se va intampla, ceea ce voi scrie mai jos isi pastreaza valabilitatea.

Pozitia mea (RO)

Printre protagonistii evenimentelor din ultima vreme din politica romaneasca, care au pus pe jar tara si Europa, este foarte greu de gasit vreun personaj pozitiv.
Nici Basescu, nici Antonescu si Ponta, nici chiar institutiile "independente" care se plang de presiunile politice la care sunt supuse nu sunt usa de biserica.

Dar pentru ca avem niste alegeri de facut, a-i pune pe toti in aceeasi oala nu este suficient si nu prea ne ajuta. Chiar daca fiecare are partea lui de vina, judecata si raspunsul trebuie sa fie individualizate.

Ce au facut USL-istii in ultimele saptamani este o barbarie. Trec peste neagra prostie - la care m-am mai referit - de a le sufla din nou in panze basistilor, tocmai cand acestia trageau sa moara politic. Trec peste inconstienta de a-si pune in cap Europa si mai toti aliatii nostri occidentali, prin manevre politice de subtilitatea unui rinocer aterizat pe o scena de opera (si cu o strategie de comunicare de calitatea unui grohait derutat). Trec peste ofensa grobiana si total inutila la adresa multor oameni de buna credinta, care si-au vazut insultata (cel putin) inteligenta cu un discurs politic puternic reminiscent al fesenismului primitiv de la inceputul anilor 1990.
Ramane faptul indiscutabil - si profund nelinistitor pentru mine - ca noua putere USL-ista s-a dovedit la fel de dispusa ca predecesorii ei basisti, ba chiar pe alocuri mai abitir, sa forteze limitele regulilor, cutumelor si practicii democratice in focul razboiului politic. Abia ce ma bucuram ca a fost tras pe linie moarta marele vandal politic al ultimului deceniu, ca i-au si aparut continuatorii, din cealalta parte a spectrului politic.
Ca unul care scrie de aproape trei ani impotriva abuzurilor basiste, cred ca sunt indreptatit sa spun ca increderea mea in USL ca solutie pentru Romania este acum la cota zero.


Pe de alta parte, ca sa-mi treaca prin cap ideea de a-l sustine pe Basescu in acest moment - sper, de final - al carierei lui politice, ar trebui sa mi se extirpe toata memoria recenta.

Presedintele suspendat, care zice acum ca se lupta nu pentru a-si apara scaunul, ci pentru a salva statul de drept, care se proclama campion al constitutionalismului, erou al respectarii procedurilor, protector al justitiei si al institutiilor independente, este acelasi care a calcat in picioare cu brutalitate cam toate regulile si institutiile in ultimii ani, dand efectiv inapoi ceasul constructiei democratice in Romania.

El este cel care, in 2009, impotriva spiritului Constitutiei si batjocorind democratia, a impiedicat o majoritate parlamentara legitima sa vina la guvernare si a impus un guvern nelegitim, pe care l-a tinut la putere pana in panzele albe. El este cel care a girat falsificarea configuratiei politice a Parlamentului, rezultata din alegeri, pentru a-si pastra propriul partid la putere. El este cel care a sters pe jos cu Parlamentul si care si-a subordonat guvernul pana la niveluri grotesti care se mai vad, in partea noastra de lume, doar in unele state post-sovietice. El este cel care a si-a contruit puterea personala cu sprijinul serviciilor secrete, care a atacat constant institutiile statului care nu-i erau subordonate (intre care justitia, si nu doar o data), care a transformat anti-coruptia in arma politica si instrument de putere, care a catalogat Curtea Constitutionala drept "o institutie penibila" (inainte de a o decora, recent). Guvernul sustinut de el a dat ordonante anticonstitutionale in serie, oamenii lui au trecut peste orice reguli pentru a-si impune dominatia politica la CCR, ba au furat chiar si votul in Parlament (cel putin la Legea pensiilor, in 2010). Oameni ca Blejnar, Udrea, Videanu si multi altii de genul asta au prosperat la varful puterii in timpul regimului basist. Basescu este cel care a adus Romania periculos de aproape de limita neguvernabilitatii si a haosului social. Regimul basist este cel care are pe constiinta vieti pierdute prin politici antisociale scelerate (pretinse de dreapta).

Pentru aceste motive, si pentru multe altele consemnate in detaliu pe acest blog din octombrie 2009 incoace, la referendumul din 29 iulie voi vota fara nici o ezitare pentru demiterea lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei. 

Efectul Ponta? (RO)

Este inca mult prea devreme sa ma pronunt asupra prestatiei lui Victor Ponta ca presedinte PSD. Este devreme chiar si pentru a judeca daca a inceput cu dreptul sau cu stangul.

Dar prima luare de pozitie imi place. Foarte mult.

Cacealma (RO)

In mod previzibil, PDL continua cacealmaua parlamentului unicameral si acum someaza opozitia sa-si onoreze promisiunile de a da curs "vointei poporului". Aceasta tactica - de tip "chicken game" - este consistenta cu stilul politic obisnuit al lui Basescu si nu ar trebui sa mai surprinda pe cineva.


In realitate, PDL-ului nu-i pasa de numarul de camere din parlament. Dar nu va rata o ocazie atat de buna de a puncta electoral impotriva opozitiei, invocand vointa poporului exprimata prin referendum.

Politizare si unicameralism (RO)

Cat timp tara e ocupata sa discute aprins despre flacara violet si atacurile energetice, politica isi vede de treaba. Iar cea mai importanta treaba este, bineinteles, impartirea prazii.

Politizarea excesiva a sectorului public este prezenta in mai toate tarile post-comuniste si a fost o boala a copilariei democratiei chiar in Occident cu ceva timp in urma. Dar parca impartirea statului pe felii, ca acum la noi, fara nici o retinere sau jena, merge prea departe: mie un aeroport, tie celalat; mie raul, tie ramul...

In treacat fie spus, mult-hulitul "algoritm politic" al coalitiei CDR-USD din 1996 (atat CDR, cat si USD fiind la randul lor aliante de mai multe partide), care a revoltat la acea vreme opinia publica neobisnuita cu politica de coalitie, a fost prin comparatie un aranjament mai degraba decent si discret. Acum, campionii autoproclamati ai reformei statului incep prin a incaleca ferm, politic, chiar statul cu pricina.

UPDATE:  Cum corect observa Alina Mungiu Pippidi, protocoalele politice dintre partide privind impartirea politica a functiilor publice sunt ilegale prin definitie.

Usor cu democratia pe scari (RO)

Presedintele Basescu convoaca un referendum in ziua primului tur al prezidentialelor. Tema referendumului (eliminarea unei camere a parlamentului, reducerea numarului de parlamentari) este populara, dar felul in care chestiunea este abordata nu este cel adecvat. Intrucat restructurarea parlamentului se poate face numai prin amendarea constitutiei, procedura pe care ar fi trebuit sa o initieze presedintele (daca era interesat de rezultat) este cu totul alta.
Ca sa nu se lase mai prejos, partidele anti-Basescu (cu exceptia UDMR-ului) organizeaza si ele referendumuri locale pe tema decriminalizarii prostitutiei sau a consumului de droguri usoare (de fapt, impotriva decriminalizarii, care a fost sugerata de o comisie prezidentiala). Intamplator, desigur, in ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale. Ca si in cazul referendumului prezidential, obiectul acestor consultari populare nu este foarte clar: in acest moment nu exista nici o initiativa legislativa in sensul decriminalizarii (desi in chestiunea prostitutiei a existat o astfel de initiativa cu ani in urma), in plus referendumurile locale nu prea au relevanta intr-o chestiune care poate fi abordata doar la nivel national.

Evident, miza jocului nu este nici parlamentul unicameral, nici decriminalizarea prostitutiei sau drogurilor usoare. Acestea sunt doar o perdea de fum. Daca era cu adevarat devotat ideii de reforma a parlamentului, presedintele Basescu ar fi putut face multe in cei cinci ani de mandat pe care i-a avut, pentru a materializa acest proiect; in loc de asta, se trezeste sa convoace, la sfarsit de mandat, un referendum pe trei sferturi irelevant si care, avand in vedere sansele mari ca participarea sa fie sub 50%, ar putea avea ca efect ingroparea pe termen lung a ideii pe care presedintele pretinde ca vrea sa o promoveze. La fel, Crin Antonescu si Mircea Geoana s-au exprimat deosebit de vocal impotriva decriminalizarii consumului de droguri usoare, desi familiile lor politice la nivel european (ALDE si PSE) au pozitii mult mai nuantate, fiind mai degraba favorabile ideii.

Care este atunci miza acestor referendumuri? Evident, una electorala, legata de alegerile prezidentiale - nu degeaba ele sunt planuite sa coincida cu cele doua tururi de scrutin. Dar lucrurile sunt ceva mai grave de atat.

Jumatatea plina (RO)

Presedintele Romaniei se declara decis sa continue sa ignore balanta politica din parlament, chiar daca nu-i reuseste din prima incercare: in cazul in care parlamentul nu-l accepta ca prim ministru pe Croitoru, urmatorul desemnat va fi un om politic de la PDL. De asemenea, este hotarat sa organizeze un referendum chiar in ziua alegerilor, desi nu este deloc clar cum ar putea face asta in mod legal, tinand cont ca parlamentul se opune, iar guvernul interimar Boc - demis de parlament - nu mai poate emite o ordonanta pentru organizarea referendumului... Dar obstacolele legale oricum nu sunt ceva de care sa se impiedice presedintele.