Frauda (RO)

Pe acest blog m-am indignat cu privire la siluirea institutiilor de catre puterea portocalie, la fraudarea democratiei. Desi cele doua sunt legate, am spus si repet ca pentru soarta democratiei romanesti este chiar mai periculoasa subminarea legii si institutiilor, decat coruptia puterii; prima deschide calea celei din urma. Mergand pe aceasta cale, Romania a ajuns o tara bananiera, in care nu mai exista lege si ordine, totul este interpretabil in functie de interesele puternicilor zilei.

Din acest umil colt de internet, am facut de mai multe ori apel la opozitie sa isi zideasca programul si conduita politica pe baza respectului absolut fata de lege si fixandu-si ca obiectiv primordial restaurarea ordinii si institutiilor democratice, a statului de drept. Numai asa poate fi salvata Romania, nu printr-o simpla schimbare de putere.

Actuala putere, intr-adevar, a impins foarte departe limitele abuzului politic, pana intr-o zona extrem de periculoasa, care poate duce la destructurarea ireparabila a ordinii democratice. Tocmai de aceea, este nevoie urgenta de garantii din partea opozitiei ca precedentele nefaste create de actuala putere vor fi ferm condamnate si eliminate ireversibil din practica politica, nu folosite ca scuza pentru noi abuzuri.

Daca in Romania competitia politica se reduce la o cursa a excesului politic si abuzului de drept, suntem pierduti.

Cazul deputatilor PSD care voteaza multiplu in Parlament, fara rusine, este un test important pentru buna credinta a opozitiei.

Ce-ar mai fi de spus... (RO)

Nu prea multe, cred.
Romania a incaput pe mana unui gasti de derbedei politici. Situatia este de multa vreme intolerabila si devine din ce in ce mai periculoasa.

Nu am reactionat la ultimele magarii ale puterii basiste, petrecute in serie rapida in ultimele zile, nu pentru ca nu as fi fost indignat, ci pentru ca mi s-a parut ca nu am foarte multe de adaugat la ce am tot spus pana acum pe acest blog si la ce spun si altii. Dar aceasta postare de la Lilick m-a facut sa inteleg ca tacerea poate fi interpretata drept acceptare sau resemnare.

Voi spune, deci, cate ceva despre trei dintre ultimele manifestari ale puterii portocalii.
Sa le luam pe rand:

Neputinta opozitiei (RO)

Cand a fost anuntata la inceputul anului, marea alianta a opozitiei (incepand cu PNL+PC=ACD, continuand cu ACD+PSD=USL) si-a asumat drept scop principal schimbarea cat mai rapida a majoritatii parlamentare si, pe cale de consecinta, a guvernului. S-a vorbit explicit despre luna martie ca termen pentru rasturnarea puterii basiste (pentru improspatarea memoriei, vedeti de exemplu aici si aici).

In loc de asta, ce aflam acum, la inceputul lunii asumate de opozitie ca termen al schimbarii? Ca PDL tocmai si-a asigurat sprijinul actualilor parteneri pentru guvernare pana la alegerile din 2012.

Va asteptati ca USL sa-si asume esecul? Sa recunoasca faptul ca principala justificare explicita a acestei aliante oarecum contra naturii si-a pierdut valabilitatea?
Eu nu.

Ne-am cam obisnuit cu imposibilitatea constitutiva a politicianului roman de a-si asuma esecul si vina. (Basescu nu este o exceptie: desi ocazional "isi asuma raspunderea" declarativ pentru cate o gafa sau cate un esec prea evidente, niciodata nu a facut vreun gest in consecinta; la el, "asumarea raspunderii" are doar valoarea unei vibratii a coardelor vocale, fata de alti politicieni are doar un mai mare talent de a-i prosti pe oameni in fata, de a-i "face din vorbe".)

Dar la USL nu cred ca avem de-a face cu un simplu esec, ci cu ceva mai mult.


Inca de la inceput, mi-am exprimat indoiala cu privire la adevaratul scop al USL. Ceea ce s-a intamplat de atunci incoace nu a facut decat sa-mi confirme impresia mai veche (si despre care am mai scris aici, aici, aici) ca opozitia nu este serioasa in privinta rasturnarii imediate a actualului guvern, ci mai degraba se pozitioneaza in perspectiva viitoarelor alegeri.

Ministerul Adevarului (II) si o noua sansa pentru Romania (RO)

Despre istoria chestiunii, aici.

Iar acum, intr-un tarziu, deznodamantul.


Cu toate incercarile basescienilor de a crea o perdea de fum, adevarul devine din ce in ce mai vizibil, cu puterea de neclintit a evidentei, pentru orice om care gandeste cu propriul cap: Romania este acum in situatia in care este si are guvernul pe care il are pentru ca asa a vrut Basescu. Punct.

Setul de pretexte invocate pentru a masca adevarul si incercarile de a rescrie istoria incep sa se naruie. Impunerea unui guvern ilegitim s-a facut cu calcarea in picioare a cadrului constitutional si a ordinii democratice, cu incalecarea politica a institutiilor statului. (Iar acum Basescu cauta disperat o iesire, mizand, ca de obicei, pe memoria scurta a romanilor.)

***
Momentul este unul foarte important. Aceasta decizie judecatoareasca, daca opozitia actioneaza solidar si disciplinat, s-ar putea transforma in declansatorul de care era nevoie pentru a schimba majoritatea din Parlament si a crea o noua formula de guvernare.

Carul inaintea boilor (RO)

In timpul crizei politice din toamna lui 2009, opozitia nu avea o alianta formala, dar avea o majoritate in Parlament si un inceput de solutie (mai tineti minte "proiectul Johannis"?); acum pare a fi invers: ne indreptam spre o alianta (pentru inceput PNL+PC, care ar urma sa devina parte a unei aliante mai largi care sa includa si PSD), dar solutii nu prea se intrevad, cel putin deocamdata.

Nu ma numar printre cei care se ingretoseaza de mezalianta dintre puritatea crin-penelista si odiosul mogul Felix, cred ca asta e o pista falsa (vedeti exemple aici si aici). Vorbim totusi de politica; si nu de orice politica, ci de politica romaneasca. Nu era Voiculescu parte si a majoritatii care-l sustinea pe Johannis, denumita malitios de Basescu "coalitia Grivco"? Si nu ne-ar fi fost mai bine cu un premier ca Johannis in ultimul an, sustinut de o majoritate solida? (Printre altele, probabil ca n-am fi trait sa vedem halucinanta escaladare din aceasta perioada a tensiunilor in relatiile cu Germania si Franta in contextul gestionarii ridicol-catastrofale a chestiunii Schengen, "meritul" fiind in principal al cuplului de titani ai diplomatiei Basescu-Baconschi, dar care este probabil sa ne coste pe toti mult timp de acum inainte). Nu a fost partidul lui Voiculescu "solutia imorala" chiar a lui Basescu pentru a scoate PSD-ul lui Nastase de la putere in 2004, intrand atunci in alianta cu PD si cu PNL? Despre ce vorbim?
De aceea, nu prea inteleg sila unora fata de astfel de combinatii, presupunand ca au urmarit cat de cat ce se petrece pe scena politica si nu au cazut cu totul sub influenta retoricii basesciene (in care Voiculescu, Vantu, Oprea, Ontanu si atatia altii sunt buni cand il sustin si odiosi cand ii stau impotriva).

Situatia critica in care a ajuns democratia romaneasca (ce a mai ramas din ea, pentru ca nu arata deloc bine) face acceptabile chiar solutii non-standard pentru a opri ofensiva dezlantuita a unei puteri ilegitime si autiste, care nu are sustinerea populatiei. Pentru ca Basescu isi continua ofensiva neabatut - mai nou, dupa ce a frant impotrivirea initiala a Curtii Constitutionale fata de legea Educatiei in varianta guvernului, a readus pe tapet si chestiunea modificarii Constitutiei, ca de obicei incercand sa impuna unilateral termenii discutiei (ramane valabil ce am scris mai demult despre asta).

Deci nu consider alianta PNL-PC o problema in sine, catusi de putin. Ba chiar as saluta-o daca ar ajuta sa avansam macar cu un milimetru in cele doua chestiuni fundamentale la care m-am mai referit: calitatea si legitimitatea guvernarii, amble critice pentru redresarea Romaniei.
Adevarata problema insa este ca gesticulatia si verbiajul opozitiei din ultima vreme nu produc nici o solutie, contin multe elemente contradictorii si, de fapt, este probabil ca urmaresc cu totul altceva decat ni se spune.

Cand fu Tica... (RO)

Cei doi titani ai politicii romanesti, divizia "opozitie" - i-am numit desigur pe Ponta si Antonescu - sunt mereu in contratimp. Fie intre ei, fie cu situatia. Cand vrea Crin, nu vrea Victoras; cand ii vine pofta micului Titulescu, i se apleaca domnului cu nume de floare; cand, in fine, ar vrea amandoi, nu se mai poate...

Iar noi, desigur, ar trebui sa-i credem ca se dau de ceasul mortii sa apere statul de drept, sa darame guvernul si sa salveze tara.

O speranta? (RO)

Cititorii acestui blog stiu ca nu ma da afara din casa optimismul cu privire la situatia politica din Romania. Tonul multor postari este sumbru, in acord cu realitatea.

Raman pesimist pe termen scurt si mediu - din punct de vedere politic, Romania este (de fapt, a fost adusa deliberat) intr-o fundatura, cu consecinte dezastruoase pana acum si care aduc pericole inca si mai mari pentru viitor.
Imi fac totusi datoria sa consemnez un fapt pozitiv - probabil prima veste buna venita anul acesta din politica romaneasca. Desigur, cu o floare nu se face primavara... dar exista o sansa, mica, sa fie inceputul unei povesti interesante, datatoare de sperante.

Vestea la care ma refer este felul in care Victor Ponta a fost fortat de parlamentarii PSD sa-si declare sustinerea pentru motiunea de cenzura anuntata de PNL.

De ce este o veste buna si ce semnificatie are? Cateva ganduri mai jos:

Daca PSD si PNL sunt serioase... (RO)

Inteleg ca luni va fi depusa oficial motiunea de cenzura.
Daca opozitia este serioasa in intentia de a prelua puterea in acest moment si - prin aceasta - de a opri deriva tot mai accelerata a Romaniei spre haos si neguvernabilitate, sunt relevante urmatoarele recomandari:

Jocul dublu al PSD (RO)

PSD ar vrea si parca totusi n-ar prea vrea sa rastoarne guvernul Boc.

Pe de o parte, ne asigura ca vede schimbarea guvernului drept o prioritate, pe de alta parte introduce in textul motiunii de cenzura exact ceea ce se stie foarte bine ca PNL nu poate sustine sub nici o forma: renuntarea la cota unica de impozit pe venit.

De fapt, nu este singurul semn ca PSD trateaza motiunea de cenzura mai degraba ca pe o chestiune de partid, decat ca pe una care-i priveste pe toti romanii, sau macar opozitia parlamentara: a se vedea si felul in care momentul depunerii motiunii este stabilit explicit in functie de calendarul intern de partid al PSD.

Diversiuni de sezon (RO)

Dupa ce ieri anuntul la nervi al lui Victor Ponta ca ar putea initia procedura de suspendare a presedintelui Basescu (in cazul in care ar promulga legea pensiilor) a fost tratat ca breaking news, astazi o noua prostioara a inflamat presa noastra: anume ca, printr-un articol din legea de functionare a Curtii Constitutionale (CCR), Basescu s-ar fi pus la adapost de suspendare.
Cum sa nu ti se urce sangele la cap?

Numai ca, si intr-un caz, si in celalalt, avem de-a face cu non-subiecte, iar umflarea lor peste masura vorbeste mai degraba despre spiritul de turma si calitatea din ce in ce mai scazuta a unei prese tabloidizate (la televiziuni putem vorbi de OTV-izare), despre teatrul absurd pe care a ajuns sa-l joace clasa politica luandu-ne pe toti de prosti, despre disolutia discursului rational si dezorientarea crescanda indusa metodic in societatea romaneasca, care a ajuns prada tot mai usoara oricarei diversiuni. Acesta este de fapt lucrul cu adevarat ingrijorator, si care ar fi trebuit sa fie un subiect, daca Romania n-ar fi in marasmul in care este.

Guvernare si legitimitate (RO)

In zilele care urmeaza va fi mult zgomot pe tema remanierii guvernului Boc si pe tema incercarilor opozitiei de a schimba formula de putere printr-o motiune de cenzura.

Din punctul meu de vedere, in toata aceasta agitatie exista doar doua intrebari importante:

• Se va alege Romania cu o guvernare mai buna?
• Se va alege Romania cu o guvernare legitima?

Din pacate, in momentul de fata nu exista raspuns la niciuna dintre aceste intrebari, nici macar inceputuri de raspuns. Iar principalii actori politici par sa aiba cu totul alte griji decat a furniza aceste raspunsuri.

Sa le luam pe rand:

Visul puterii absolute a contaminat PSD (RO)

Am scris de mai multe ori pe acest blog despre himera puterii absolute, care l-a transformat pe Basescu intr-un pericol public si careia ii datoram in buna masura situatia de acum a Romaniei - vezi de exemplu aici si aici.

Se pare, din pacate, ca Basescu nu mai este singurul.

Iata ce declara Victor Ponta, imbatat de altitudinea astronomica pe care a capatat-o PSD in sondaje fara sa faca nimic:

Jos guvernul! (RO)

Noua intelepciune a opozitiei pare a fi ca actualul guvern ar trebui "sa-si duca crucea pana la capat".

Imbarbatate de ultimele sondaje, care - deloc surprinzator - arata PDL in cadere libera, PSD si PNL nu par catusi de putin grabite sa darame guvernul acum. Nu se pregatesc in mod serios sa-si asume raspunderea unei alte formule de guvernare, ci par mai degraba preocupate sa marcheze momentul adoptarii masurilor impopulare de taiere a pensiilor si salariilor intr-un mod care sa le maximizeze castigul de imagine, dar sa lase in continuare PDL-ul in pozitia ingrata de a pune in aplicare programul pe care l-a anuntat.

Daca ar fi serioase in intentia lor de a-si asuma raspunderea guvernarii in acest moment, PSD si PNL ar lucra in comun la textul motiunii de cenzura (ceea ce nu se intampla), ar pune bazele unui program comun de guvernare (in loc de asta, PSD foloseste ocazia pentru a-si relua razboiul ideologic cu cota unica, iar PNL pune conditii cvasi-imposibile pentru a intra la guvernare), ar incerca sa gaseasca un candidat comun pentru functia de prim-ministru. Si nu s-ar inmulti pe blogurile liberale luarile de pozitie  impotriva demiterii, acum, a guvernului prin motiune de cenzura (vezi de exemplu aici si aici).
Daca ar vrea cu adevarat sa preia acum guvernarea, opozitia ar face ca in octombrie anul trecut, cand a reusit sa propuna o solutie plauzibila cu Klaus Johannis si sa construiasca un consens majoritar in jurul ei. Este adevarat ca presedintele Basescu, in inconstienta lui, a distrus acea alternativa si a insistat pana in panzele albe cu o formula de guvern unilaterala si ilegitima, care ne-a adus in aceasta fundatura; dar este putin probabil sa mai poata repeta asa ceva acum pentru ca si-a epuizat capitalul politic.
In schimb, PSD si PNL se poarta ca si cum ar vrea cu tot dinadinsul sa-i dea dreptate lui Lazaroiu.

Inteleg foarte bine calculele politice care stau la baza acestei tactici.
Dar nu le consider acceptabile.

Distribuirea vinei (RO)

Romania n-ar fi trebuit sa ajunga in situatia in care este astazi, din nou la mana FMI-ului si dependenta de asistenta externa pentru supravietuire, nevoita sa taie brutal si nediferentiat cheltuielile publice ca o tara din lumea a treia incapabila sa se auto-guverneze, cu un guvern lipsit de legitimitate, credibilitate si competenta.

Si probabil nici n-ar fi ajuns, daca n-ar fi avut un presedinte care a distrus doua majoritati de guvernare consecutive, care a generat si a escaladat sistematic conflictele politice, care a instrumentalizat politic ideea de reforma a statului, care a refuzat sa recunoasca dreptul constitutional al unei majoritati parlamentare de a da tarii un guvern, care a impus - impotriva ordinii democratice - un guvern nereprezentativ pentru vointa electoratului si total obedient fata de el insusi, care a golit de sens separatia si echilibrul puterilor in stat. N-am fi ajuns in fundatura de astazi daca Basescu nu ar fi redus la extrem domeniul posibil al solutiilor politice si institutionale in aceasta tara.
Cine are rabdare sa parcurga arhivele acestui blog, va gasi un adevarat rechizitoriu la adresa actualului presedinte.
Dar nu la asta vreau sa ma refer acum.

Vad tot mai des reprezentanti ai opozitiei vorbind la televizor cu atata indignare justitiara, de parca n-ar avea nimic sa-si reproseze pentru situatia in care ne gasim ca tara. In realitate, lucrurile stau diferit.

Nou record! (RO)

La alegerile partiale pentru Camera Deputatilor tinute astazi in Colegiul 19 Bucuresti s-a stabilit un nou record in Romania: cea mai slaba participare la vot din istoria alegerilor, sub 15%!

Fata de acest record remarcabil, rezultatul propriu-zis conteaza mai putin: Teo Trandafir (PDL) a castigat in fata Lilianei Minca Ghervasiuc (PC) cu 53,59%, altfel spus Teo castiga (prin vot majoritar) alegerile si un loc in Camera Deputatilor cu votul a 7,85% din alegatorii cu drept de vot (53,59% din 14,65% care s-au prezentat la urne).

Recordul negativ de astazi nu este intamplator, ci ilustreaza patologia recenta a democratiei romanesti, despre care am scris pe larg pe acest blog.

Ati vrut Constitutie? Poftim Constitutie! (RO)

Daca mai avea cineva vreo indoiala ca este o idee foarte proasta sa ne apucam sa modificam Constitutia in climatul politic actual (eu, unul, n-am avut astfel de indoieli), ultimele vesti din tabara puterii ar trebui sa spulbere orice semn de intrebare.
Nu este vorba doar de continutul proiectului de revizuire emis de guvernul Boc - o insailare de gogomanii vizand in principal intarirea puterii prezidentiale (vezi aici un exemplu), prost mascate de perdeaua de fum a parlamentului unicameral si de verbiajul bombastic privind vointa suverana a poporului exprimata prin referendumul din noiembrie trecut - ci si de demersul in bataie de joc, deja atat de tipic actualei puteri: guvernul a aruncat pe piata propriul proiect de revizuire a Constitutiei la doar o zi dupa ce PDL negociase in Parlament constituirea unei comisii cu acelasi scop (si tot la o zi dupa o convocare cu usile inchise a guvernului de catre presedintele Basescu).

Felul in care lucrurile se deruleaza indica extrem de clar oricui are ochi de vazut cum intentioneaza Basescu si PDL sa gestioneze chestiunea revizuirii Constitutiei: la fel cum au facut si cu referendumul din noiembrie 2009, in stil de mineriada politica.

Jurnal de front (RO)

Stiri amestecate de pe frontul defensiv al democratiei romanesti.

In primul rand, o victorie de etapa: PDL renunta deocamdata la incercarea de schimbare a presedintelui Senatului.
Acest armistitiu este in sine o victorie. Nu numai ca se deblocheaza activititatea Senatului (daca i-o mai pasa cuiva de asta), dar PDL face un pas inapoi dintr-o directie foarte periculoasa, care mergea contra cadrului constitutional (pentru mai multe detalii, vezi aici). Este de asteptat si ca, daca isi va relua demersurile pe aceasta tema, PDL sa nu mai mearga frontal impotriva Constitutiei si sa nu se mai alinieze prosteste in spatele unor "strategi" de talia lui Iulian Urban - ar fi mai bine nu doar pentru PDL, ci pentru ordinea democratica din Romania sa fie evitate astfel de situatii pe viitor.
Aceasta experienta ar trebui sa dea serios de gandit conducerii PDL. Problema este ca in partid s-a creat o atmosfera in care orice idee, oricat de nastrusnica si in conflict cu cadrul legal, are sanse mari sa fie promovata daca pare sa serveasca strategiei de acaparare totala a puterii si de eliminare a opozitiei. Este un joc foarte periculos in care partidul s-a prins cu mic cu mare, cu foarte rare exceptii individuale; si cu mult entuziasm. Cat de toxica este aceasta atmosfera (si strategia politica aflata la baza ei) pentru Romania, experimenteaza zi de zi romanii pe propria piele. Cat de contraproductiva - si, pe termen lung, sinucigasa - este ea chiar pentru PDL, vor avea pedelistii ocazia sa se lamureasca, cel mai tarziu la viitoarele alegeri.
Nu ma grabesc sa consider chestiunea presedintiei Senatului inchisa. PDL ne-a aratat ani la rand ca nu prea stie sa piarda. Este foarte posibil sa avem de-a face doar cu o repliere tactica, iar urmatorul asalt sa fie si mai agresiv. De aceea, opozitia nu trebuie sa lase scutul jos.
Este posibil si ca PDL sa se fi resemnat sa astepte pana cand Geoana face o greseala fatala, ceea ce din pacate - statistic vorbind - nu poate dura prea mult.

(Vezi UPDATE la sfarsitul postarii, dupa link)

Din pacate, lucrurile nu stau la fel de bine pe celalalt front - al initiativei presedintelui Basescu de a elimina o camera a parlamentului prin modificarea Constitutiei.
In ciuda numeroaselor semnale de alarma, opozitia a tratat chestiunea cu superficialitate si nu pare sa inteleaga pe deplin importanta mizei.

Nelinistea PDL (RO)

Recentul congres al PNL - ca si ulterioarele demiteri si excluderi din partid - nu a punctat prea bine la impresia artistica. Modul in care Crin Antonescu si-a asigurat controlul asupra partidului nu a fost cel mai elegant cu putinta - ceea ce produs un oarecare disconfort printre obrazele subtiri ale liberalilor. Dar considerentele contextului politic actual au primat - in primul rand instinctul de aparare in fata ofensivei pe toate planurile a PDL, noul partid-stat. Cum am scris la vremea respectiva:

Nu mi-a placut cum a castigat Antonescu lupta din PNL, dar daca asta reduce riscurile de rupere a partidului, fie si asa. Vom mai avea multe ocazii sa discutam despre democratia interna din PNL, acum urgentele sunt altele: apararea parlamentului ca institutie de baza a democratiei reprezentative; rezistenta fata de politizarea in profunzime a administratiei; impiedicarea jafului resurselor publice; prezervarea cadrului constitutional.

De catva timp, se inmultesc semnele ca deciziile luate de liberali la congres si in perioada urmatoare au atins un nerv sensibil la PDL. Nu spun ca PDL a intrat in panica. Dar in mod clar este nelinistit.

Pe astia ii avem... (RO)

...si cu ei va trebui sa defilam.

Nu m-a pasionat rezultatul competitiei pentru presedintia PSD si nici pentru cea a PNL. Punctul meu de vedere este legat de interesul prezervarii ordinii democratice in Romania, in fata asaltului politic al PDL. Din aceasta perspectiva, ma intereseaza ca aceste doua partide de opozitie sa reuseasca sa reziste si sa apere institutiile democratice in fata enormei presiuni a noului partid-stat.

Consolidarea lor - pentru ca, la randul lor, sa poata apara ce se mai poate apara in fata coroziunii basescianismului - este ceea ce conteaza cu adevarat in momentul de fata. Reformarea interna a celor doua partide a devenit acum o chestiune secundara: este buna daca le intareste pentru lupta pe care o au de dus in perioada imediat urmatoare; restul este in cel mai bun caz naivitate, in cel mai rau diversiune. Ambele partide se afla sub presiunea PDL. Nu mi-a placut cum a castigat Antonescu lupta din PNL, dar daca asta reduce riscurile de rupere a partidului, fie si asa. Vom mai avea multe ocazii sa discutam despre democratia interna din PNL, acum urgentele sunt altele: apararea parlamentului ca institutie de baza a democratiei reprezentative; rezistenta fata de politizarea in profunzime a administratiei; impiedicarea jafului resurselor publice; prezervarea cadrului constitutional.

Fraudarea alegerilor (RO)

Nu este vorba de cele la care - poate - va ganditi.
Ci de alegerile parlamentare din 2008, din care a rezultat parlamentul actual.

Pentru aducere aminte, iata ce ati votat atunci:

Si iata ce aveti acum:

(Graficele sunt bazate pe numarul cumulat de mandate din Camera Deputatilor si Senat)

Sesizati diferenta?

Va spun eu una: