Discursul Regelui (RO)

Ca unul care a facut apel la Regele Mihai sa ne ajute sa iesim din mocirla in care ne-am afundat ca tara si societate, ma declar in general multumit de discursul din Parlament de ieri:




In acelasi timp, realizez cat de multe raman de facut, iar responsabilitatea ne apartine si nu poate fi aruncata pe umerii unui personaj istoric aflat in amurgul vietii. Mesajul Regelui in esenta nu este unul reconfortant, ci unul de maxima alarma!

Spuneam, acum 4 luni:

"Mi-as dori [...] sa-l vad pe Rege iesind din rezerva-i obisnuita nu pentru a schimba upercuturi politice cu Basescu, nu trebuie sa se coboare la acest nivel!, ci pentru a apara istoria si institutiile Romaniei de mizeriile basiste, care nu mai pot fi ignorate. [...] Mi-as dori sa aud de la Rege un mesaj masurat, bine gandit, care sa le reaminteasca romanilor in cuvinte putine care sa le mearga la suflet - din perspectiva unei vieti impletite cu istoria tarii - de unde vin si unde trebuie sa ajunga, sa le reaminteasca principiile si valorile ferme pe care s-a cladit Romania moderna. Iar, facand asta, sa ne explice ce se intampla cu noi acum, de unde vine aceasta sminteala, aceasta mizerie care sufoca tara, sa clarifice natura acestui regim ilegitim care a transformat Romania intr-o republica bananiera."

Batranul Rege si-a servit inca o data tara, a facut ceea ce omeneste putea face la varsta lui. La 90 de ani, numai simtul datoriei l-a facut sa stea vertical in fata romanilor si sa ne spuna ceea ce trebuia sa auzim. S-ar putea sa fie ultimul lui act politic, si s-a achitat exemplar!


Poate parea banal ceea ce ne-a spus, dar impresia este inselatoare, pentru ca normalitatea este departe de a fi un bun castigat in Romania de azi. Cateva exemple:

Maiestate, ajutor! (RO)

Nu sunt nici monarhist, nici anti-monarhist.
Poate parea straniu, dar intr-o chestiune atat de importanta, care a inflamat multe pasiuni in ultimii douazeci de ani, nu am o pozitie definitiva.

Am un mare respect pentru Regele Mihai si cred ca recunoasterea rolului sau istoric si a dreptului inalienabil de a rezida in tara lui si de a juca un rol public tine de o minima decenta. Monarhia constitutionala este forma de guvernare a multor democratii respectabile si este istoric legata de crearea Romaniei ca stat modern.

Pe de alta parte, doua motive m-au facut sa nu fiu un partizan absolut al monarhiei.
In primul rand, am considerat intotdeauna ca o forma de guvernare nu poate exista decat cu acceptul si sustinerea unei majoritati a populatiei, iar sprijinul pentru reinstaurarea monarhiei in Romania de dupa 1989 nu a atins niciodata o masa critica.
In al doilea rand, ambele forme de guvernare (monarhie vs republica) au avantajele si dezavantajele lor, alegerea nu este una intre alb si negru, ci intre nuante de gri.
Ce-i drept, de cand e Basescu presedinte a devenit din ce in ce mai clar care sunt riscurile republicii in conditiile in care la putere ajunge un vandal politic (ceea ce este oricand posibil sa se intample prin alegeri libere), iar cadrul legal si institutional si cultura politica democratica nu sunt suficient de consolidate pentru a preveni abuzurile si deriva autoritara.

Am facut aceasta scurta introducere pentru a clarifica perspectiva din care voi comenta atacul grobian, incalificabil (si descalificant pentru un om de stat) de aseara al lui Basescu impotriva Regelui Mihai (vedeti si video aici).

Daca Basescu era sau nu baut, cum zic unii, mi se pare neimportant. Sta in obiceiul lui sa atace oameni sau intregi categorii sociale in acest fel, cu o agresivitate si o marlanie care doboara record dupa record. In diferite momente i-a facut albie de porci pe liderii opozitiei si pe adversarii politici, i-a atacat pe profesori, pe functionarii publici, pe intelectuali, pe magistrati, pe ziaristi, a atacat institutiile fundamentale ale statului - Parlamentul, Justitia, Curtea Constitutionala etc. etc. Vorbim de modul obisnuit al lui Basescu de a se raporta la oameni, la societate, la tara, la lume.
In treacat fie spus, sunt curios ce mai au de comentat despre aceasta ultima iesire intelectualii basisti gen Cartarescu, Liiceanu sau Plesu; ultimul poate ca ii va gasi din nou circumstante atenuante intr-o "anumita neglijenta a spontaneitatii".

Eu nu cred ca astfel de atacuri - despre care am scris pe larg pe acest blog - sunt intamplatoare. Tactica politica a lui Basescu este sa creeze - deseori, din nimic - si sa escaladeze conflicte. Iar in cazul atacului (total neprovocat) la Regele Mihai, cred ca este vorba de ceva mai grav decat flegma unui derbedeu pe istoria Romaniei.
Astfel de declaratii stridente sunt de fapt mesaje subliminale adresate nucleului atavic, irational si violent al unei Romanii nevertebrate pe care Basescu tot incearca sa o aduca la suprafata. Basescu invoca insistent demonii zonei intunecate a psyche-ului colectiv; urmariti, in aceste zile, si diversiunea nationalista pe care o incearca in Transilvania. Daca va reusi sa trezeasca acesti demoni, de care personal pare a fi posedat, va arunca Romania in haos si va distruge definitiv tot ce s-a cladit de douazeci de ani incoace.


Ce ar trebui facut?