In aceasta postare nu voi reveni asupra istoriei cu mini-santajul asupra Serbiei si aliatilor europeni, despre care am scris in postarea precedenta. Imi mentin parerea si cred ca in general nu este bine in politica externa sa-ti iei prin surprindere aliatii. Poate voi reveni altadata asupra implicatiilor ultimelor zile in ce priveste profilul european al Romaniei.
As vrea totusi sa clarific un aspect foarte concret, factual, care vad ca este in mod persistent denaturat in presa: a contribuit amenintarea Romaniei cu blocarea acordarii statutului de tara candidata la UE Serbiei la introducerea subiectului Schengen pe ordinea de zi a Consiliului?
Pe mai multe canale s-a lansat teza ca, "incordandu-si muschii" in dosarul sarbesc, Romania ar fi obtinut readucerea in discutie a subiectului aderarii ei si a Bulgariei la Schengen.
Din cate imi pot da seama, teoria a fost lansata pe hotnews.ro, care a vorbit prima data de aparitia "surprinzatoare" a chestiunii Schengen pe agenda Consiliului, facand referire la o scrisoare de invitatie emisa miercuri 29 februarie catre presa de biroul Presedintelui Consiliului European. Mai mult, in articolul hotnews se sugereaza o legatura directa cu pozitia Romaniei din ziua precedenta fata de Serbia.
Teoria aceasta, cum ca Romania ar fi obtinut introducerea pe agenda a problemei Schengen pe ultima suta de metri datorita atitudinii fata de Serbia a fost ulterior propagata pe numeroase canale de presa - mai ales dintre cele apropiate puterii portocalii, dar nu numai. Pana si astazi Ziarul Financiar, enumerand presupusele rezultate ale pozitiei adoptate de Bucuresti, scrie ca "in al doilea rând, a fost readus în discuţie subiectul Schengen care nu era pe agenda summit-ului".
Care este adevarul?
Aparitia subiectului Schengen pe agenda Consiliului era prevazuta cu mult timp inainte si nu a fost in nici un fel o surpriza, cu atat mai putin provocata de amenintarea Romaniei de a bloca Serbia. Cum la fel de lipsita de surprize a fost si continuarea opozitiei olandeze.
Reluarea subiectului la Consiliul din martie este anuntata inca din concluziile Consiliului din decembrie anul trecut. Presa bulgareasca stia deja ca subiectul va fi pe agenda, inaintea evenimentelor legate de Serbia (vezi, de exemplu novinite.com pe 27 februarie). Si inca din 24 februarie, cu 4 zile inainte de interventia Romaniei cu privire la Serbia, intr-un background paper (accesibil public pe site-ul Consiliului) se mentioneaza clar (sublinierea mea):
The European Council is due to focus on:
o Economic policy:
- assessing progress made in implementing country-specific recommendations under the
2011 European Semester and commitments under the Euro Plus Pact2;
- giving guidance to member states, on the basis of the Commission's annual growth
survey, to be incorporated into their national reform programmes (structural reforms)
and stability or convergence programmes (fiscal policies);
- highlighting labour market reforms and employment and competitiveness issues; and
- providing guidance to the Commission and the Council on the implementation of flagship initiatives.
o International summits: preparations for the G-8 summit on 19-20 May, the G-20 summit on
18-19 June and the UN "Rio+20" conference on sustainable development on 20-22 June;
o Foreign policy, including the southern neighbourhood (one year after the start of the Arab
Spring) and Syria;
o Other issues, including EU enlargement (Serbia) and accession of Bulgaria and Romania to the Schengen area.
Chiar asa a si fost abordata problema - la "other issues", spre sfarsitul dineului de lucru, impreuna cu Serbia, cum apare si in faimoasa "scrisoare a lui Van Rompuy" care a folosit drept pretext diversiunii.
Pe scurt: atitudinea Romaniei in chestiunea Serbiei nu a avut nici un rol in aparitia subiectului Schengen pe agenda Consiliului, care era prevazuta cu mult timp inainte.
Sa iti inchipui ca agenda unui Consiliu European se poate modifica peste noapte de catre Romania prin astfel de mijloace tine de o anumita naivitate privind felul cum functioneaza institutiile europene. Dar nu cred ca avem de-a face doar cu naivitate in cazul de fata, ci cu o incercare deliberata de a impune in opinia publica o anumita versiune a evenimentelor, mai favorabila puterii de la Bucuresti.
Ar fi timpul ca ziaristii de buna credinta care au contribuit fara voia lor la propagarea acestei manipulari sa ajute la restabilirea adevarului.
As vrea totusi sa clarific un aspect foarte concret, factual, care vad ca este in mod persistent denaturat in presa: a contribuit amenintarea Romaniei cu blocarea acordarii statutului de tara candidata la UE Serbiei la introducerea subiectului Schengen pe ordinea de zi a Consiliului?
Pe mai multe canale s-a lansat teza ca, "incordandu-si muschii" in dosarul sarbesc, Romania ar fi obtinut readucerea in discutie a subiectului aderarii ei si a Bulgariei la Schengen.
Din cate imi pot da seama, teoria a fost lansata pe hotnews.ro, care a vorbit prima data de aparitia "surprinzatoare" a chestiunii Schengen pe agenda Consiliului, facand referire la o scrisoare de invitatie emisa miercuri 29 februarie catre presa de biroul Presedintelui Consiliului European. Mai mult, in articolul hotnews se sugereaza o legatura directa cu pozitia Romaniei din ziua precedenta fata de Serbia.
Teoria aceasta, cum ca Romania ar fi obtinut introducerea pe agenda a problemei Schengen pe ultima suta de metri datorita atitudinii fata de Serbia a fost ulterior propagata pe numeroase canale de presa - mai ales dintre cele apropiate puterii portocalii, dar nu numai. Pana si astazi Ziarul Financiar, enumerand presupusele rezultate ale pozitiei adoptate de Bucuresti, scrie ca "in al doilea rând, a fost readus în discuţie subiectul Schengen care nu era pe agenda summit-ului".
Care este adevarul?
Aparitia subiectului Schengen pe agenda Consiliului era prevazuta cu mult timp inainte si nu a fost in nici un fel o surpriza, cu atat mai putin provocata de amenintarea Romaniei de a bloca Serbia. Cum la fel de lipsita de surprize a fost si continuarea opozitiei olandeze.
Reluarea subiectului la Consiliul din martie este anuntata inca din concluziile Consiliului din decembrie anul trecut. Presa bulgareasca stia deja ca subiectul va fi pe agenda, inaintea evenimentelor legate de Serbia (vezi, de exemplu novinite.com pe 27 februarie). Si inca din 24 februarie, cu 4 zile inainte de interventia Romaniei cu privire la Serbia, intr-un background paper (accesibil public pe site-ul Consiliului) se mentioneaza clar (sublinierea mea):
The European Council is due to focus on:
o Economic policy:
- assessing progress made in implementing country-specific recommendations under the
2011 European Semester and commitments under the Euro Plus Pact2;
- giving guidance to member states, on the basis of the Commission's annual growth
survey, to be incorporated into their national reform programmes (structural reforms)
and stability or convergence programmes (fiscal policies);
- highlighting labour market reforms and employment and competitiveness issues; and
- providing guidance to the Commission and the Council on the implementation of flagship initiatives.
o International summits: preparations for the G-8 summit on 19-20 May, the G-20 summit on
18-19 June and the UN "Rio+20" conference on sustainable development on 20-22 June;
o Foreign policy, including the southern neighbourhood (one year after the start of the Arab
Spring) and Syria;
o Other issues, including EU enlargement (Serbia) and accession of Bulgaria and Romania to the Schengen area.
Chiar asa a si fost abordata problema - la "other issues", spre sfarsitul dineului de lucru, impreuna cu Serbia, cum apare si in faimoasa "scrisoare a lui Van Rompuy" care a folosit drept pretext diversiunii.
Pe scurt: atitudinea Romaniei in chestiunea Serbiei nu a avut nici un rol in aparitia subiectului Schengen pe agenda Consiliului, care era prevazuta cu mult timp inainte.
Sa iti inchipui ca agenda unui Consiliu European se poate modifica peste noapte de catre Romania prin astfel de mijloace tine de o anumita naivitate privind felul cum functioneaza institutiile europene. Dar nu cred ca avem de-a face doar cu naivitate in cazul de fata, ci cu o incercare deliberata de a impune in opinia publica o anumita versiune a evenimentelor, mai favorabila puterii de la Bucuresti.
Ar fi timpul ca ziaristii de buna credinta care au contribuit fara voia lor la propagarea acestei manipulari sa ajute la restabilirea adevarului.
No comments:
Post a Comment