In contextul noului asalt politic asupra Justitiei, se vorbeste despre "debasificarea" ei, in sensul eliminarii unor sustinatori ai lui Basescu din conducerea institutiilor-cheie: CSM, Parchetul General, DNA.
Am fost si raman un critic acerb al lui Basescu, al sistemului de putere pe care l-a construit in ultimii ani, al felului in care si-a impus controlul asupra multor institutii ale statului, sau le-a subminat si marginalizat pe cele pe care nu le-a putut controla cu usurinta. Accept si premisa - destul de usor de sustinut cu argumente - ca influenta basista persista in unele structuri, inclusiv in Justitie. Este greu de ignorat cum, la apogeul confruntarilor politice din 2012, Parchetul a parut sa-si ia instructiunile din unele declaratii publice venite de la Basescu sau de la Monica Macovei.
Daca chestiunea "debasificarii Justitiei" s-ar fi pus anul trecut, n-as fi avut rezerve in a o sustine.
Sa nu uitam, dupa semi-esecul referendumului de demitere a lui Basescu (vot coplesitor pentru demitere, dar referendum nevalidat), alternanta democratica la putere a fost in real pericol. Jocul de poker al USL-ului cu demiterea presedintelui (despre care mi-am exprimat parerea la momentul respectiv) a dat apa la moara basistilor, dandu-le ocazia sa pozeze in - culmea ironiei! - aparatori ai statului de drept. Tabara basista, pentru un timp, a parut sa-si recapete partial suflul politic. Pana acolo incat Basescu a gasit tupeul sa declare ca este pregatit sa ignore inca o data votul electoratului la alegerile parlamentare, anuntand ca va refuza sa nominalizeze candidatul aliantei castigatoare la postul de prim-ministru.
Intr-un astfel de context, cu un Basescu hotarat sa se agate de putere chiar in lipsa oricarei legitimitati populare, amenintand fatis cu repetarea manevrelor anti-constitutionale din toamna lui 2009 (cand a impiedicat o majoritate parlamentara legitima sa acceada la guvernare) si in mod evident dispus sa faca uz de influenta subterana pe care o putea exercita asupra institutiilor de stat (vorbim nu doar de 'activarea' unor sustinatori infitrati politic in diferitele institutii, ci si, intre altele, de santajul unor oameni vulnerabili cu dosare furnizate de serviciile secrete - formula bine rodata de Basescu in ultimii ani), o operatiune de curatire a Justitiei de pionii otraviti care raspundeau la ordinele Cotrocenilor putea fi o idee buna. Era vorba, in fond, de o chestiune de viata si de moarte pentru democratia romaneasca - salvarea principiului ca ajungerea la putere si pastrarea puterii se decid prin votul popular la alegeri. Pentru un timp in 2012, masinaria puterii basiste a parut capabila sa rastoarne chiar acest element fundamental al libertatii noastre de dupa 1989 (asa cum deja o facuse, poate nu chiar atat de flagrant, in 2009). Scenariul puterii basiste rezistand impotriva votului popular cu ajutorul serviciilor secrete si al Justitiei infiltrate politic era intr-adevar unul de cosmar, pentru evitarea caruia "debasificarea Justitiei" putea fi un raspuns. Desigur, ramanea de vazut ce ar fi putut face USL-ul concret, fara a forta regulile jocului ca la tentativa esuata de a-l demite pe Basescu.
Dar ce inseamna "debasificarea Justitiei" acum, in 2013?
Am fost si raman un critic acerb al lui Basescu, al sistemului de putere pe care l-a construit in ultimii ani, al felului in care si-a impus controlul asupra multor institutii ale statului, sau le-a subminat si marginalizat pe cele pe care nu le-a putut controla cu usurinta. Accept si premisa - destul de usor de sustinut cu argumente - ca influenta basista persista in unele structuri, inclusiv in Justitie. Este greu de ignorat cum, la apogeul confruntarilor politice din 2012, Parchetul a parut sa-si ia instructiunile din unele declaratii publice venite de la Basescu sau de la Monica Macovei.
Daca chestiunea "debasificarii Justitiei" s-ar fi pus anul trecut, n-as fi avut rezerve in a o sustine.
Sa nu uitam, dupa semi-esecul referendumului de demitere a lui Basescu (vot coplesitor pentru demitere, dar referendum nevalidat), alternanta democratica la putere a fost in real pericol. Jocul de poker al USL-ului cu demiterea presedintelui (despre care mi-am exprimat parerea la momentul respectiv) a dat apa la moara basistilor, dandu-le ocazia sa pozeze in - culmea ironiei! - aparatori ai statului de drept. Tabara basista, pentru un timp, a parut sa-si recapete partial suflul politic. Pana acolo incat Basescu a gasit tupeul sa declare ca este pregatit sa ignore inca o data votul electoratului la alegerile parlamentare, anuntand ca va refuza sa nominalizeze candidatul aliantei castigatoare la postul de prim-ministru.
Intr-un astfel de context, cu un Basescu hotarat sa se agate de putere chiar in lipsa oricarei legitimitati populare, amenintand fatis cu repetarea manevrelor anti-constitutionale din toamna lui 2009 (cand a impiedicat o majoritate parlamentara legitima sa acceada la guvernare) si in mod evident dispus sa faca uz de influenta subterana pe care o putea exercita asupra institutiilor de stat (vorbim nu doar de 'activarea' unor sustinatori infitrati politic in diferitele institutii, ci si, intre altele, de santajul unor oameni vulnerabili cu dosare furnizate de serviciile secrete - formula bine rodata de Basescu in ultimii ani), o operatiune de curatire a Justitiei de pionii otraviti care raspundeau la ordinele Cotrocenilor putea fi o idee buna. Era vorba, in fond, de o chestiune de viata si de moarte pentru democratia romaneasca - salvarea principiului ca ajungerea la putere si pastrarea puterii se decid prin votul popular la alegeri. Pentru un timp in 2012, masinaria puterii basiste a parut capabila sa rastoarne chiar acest element fundamental al libertatii noastre de dupa 1989 (asa cum deja o facuse, poate nu chiar atat de flagrant, in 2009). Scenariul puterii basiste rezistand impotriva votului popular cu ajutorul serviciilor secrete si al Justitiei infiltrate politic era intr-adevar unul de cosmar, pentru evitarea caruia "debasificarea Justitiei" putea fi un raspuns. Desigur, ramanea de vazut ce ar fi putut face USL-ul concret, fara a forta regulile jocului ca la tentativa esuata de a-l demite pe Basescu.
Dar ce inseamna "debasificarea Justitiei" acum, in 2013?
