In contextul noului asalt politic asupra Justitiei, se vorbeste despre "debasificarea" ei, in sensul eliminarii unor sustinatori ai lui Basescu din conducerea institutiilor-cheie: CSM, Parchetul General, DNA.
Am fost si raman un critic acerb al lui Basescu, al sistemului de putere pe care l-a construit in ultimii ani, al felului in care si-a impus controlul asupra multor institutii ale statului, sau le-a subminat si marginalizat pe cele pe care nu le-a putut controla cu usurinta. Accept si premisa - destul de usor de sustinut cu argumente - ca influenta basista persista in unele structuri, inclusiv in Justitie. Este greu de ignorat cum, la apogeul confruntarilor politice din 2012, Parchetul a parut sa-si ia instructiunile din unele declaratii publice venite de la Basescu sau de la Monica Macovei.
Daca chestiunea "debasificarii Justitiei" s-ar fi pus anul trecut, n-as fi avut rezerve in a o sustine.
Sa nu uitam, dupa semi-esecul referendumului de demitere a lui Basescu (vot coplesitor pentru demitere, dar referendum nevalidat), alternanta democratica la putere a fost in real pericol. Jocul de poker al USL-ului cu demiterea presedintelui (despre care mi-am exprimat parerea la momentul respectiv) a dat apa la moara basistilor, dandu-le ocazia sa pozeze in - culmea ironiei! - aparatori ai statului de drept. Tabara basista, pentru un timp, a parut sa-si recapete partial suflul politic. Pana acolo incat Basescu a gasit tupeul sa declare ca este pregatit sa ignore inca o data votul electoratului la alegerile parlamentare, anuntand ca va refuza sa nominalizeze candidatul aliantei castigatoare la postul de prim-ministru.
Intr-un astfel de context, cu un Basescu hotarat sa se agate de putere chiar in lipsa oricarei legitimitati populare, amenintand fatis cu repetarea manevrelor anti-constitutionale din toamna lui 2009 (cand a impiedicat o majoritate parlamentara legitima sa acceada la guvernare) si in mod evident dispus sa faca uz de influenta subterana pe care o putea exercita asupra institutiilor de stat (vorbim nu doar de 'activarea' unor sustinatori infitrati politic in diferitele institutii, ci si, intre altele, de santajul unor oameni vulnerabili cu dosare furnizate de serviciile secrete - formula bine rodata de Basescu in ultimii ani), o operatiune de curatire a Justitiei de pionii otraviti care raspundeau la ordinele Cotrocenilor putea fi o idee buna. Era vorba, in fond, de o chestiune de viata si de moarte pentru democratia romaneasca - salvarea principiului ca ajungerea la putere si pastrarea puterii se decid prin votul popular la alegeri. Pentru un timp in 2012, masinaria puterii basiste a parut capabila sa rastoarne chiar acest element fundamental al libertatii noastre de dupa 1989 (asa cum deja o facuse, poate nu chiar atat de flagrant, in 2009). Scenariul puterii basiste rezistand impotriva votului popular cu ajutorul serviciilor secrete si al Justitiei infiltrate politic era intr-adevar unul de cosmar, pentru evitarea caruia "debasificarea Justitiei" putea fi un raspuns. Desigur, ramanea de vazut ce ar fi putut face USL-ul concret, fara a forta regulile jocului ca la tentativa esuata de a-l demite pe Basescu.
Dar ce inseamna "debasificarea Justitiei" acum, in 2013?
Situatia politica este radical schimbata. La alegerile din 9 decembrie, ajutata atat de votul masiv anti-Basescu, cat si de sistemul electoral, USL a obtinut o majoritate coplesitoare in Parlament, ceea ce l-a privat pe Basescu de masa de manevra de care ar fi avut nevoie pentru a incerca o rasturnare. Intelegand ca a se opune acestei realitati ar fi fost sinucigas (si primind semnale din exterior ca nu i se va permite sa sara peste cal), presedintele si-a calcat cuvantul si l-a desemnat din nou pe Victor Ponta premier. Cu o baza de putere mai solida decat niciodata, USL s-a instapanit pe toate parghiile guvernarii, asezandu-si stabil puterea la toate nivelurile executive, iar Ponta pare chiar sa fi gasit un modus vivendi (ce-i drept, precar) cu Basescu.
Este evident, puterea lui Basescu a apus: mai poate crea, cel mult, cate o diversiune pe ici-colo, dar capacitatea lui de a afecta viata de zi cu zi a Romaniei este definitiv limitata.
Pe de alta parte, USL nu da nici un semn ca, odata ajunsa la putere, s-ar comporta esential diferit fata de basisti. Demonstreaza aceeasi tendinta de acaparare totala a puterii si o apetenta similara pentru abuzul politic. Din experienta suspendarii esuate a lui Basescu din 2012, se pare ca singura lectie pe care a invatat-o USL este ca trebuie sa-si calculeze pasii un pic mai atent si sa nu uite sa dea din cand in cand semnale linistitoare spre Bruxelles; brutalitatea asaltului din vara anului trecut a lasat locul unui demers ceva mai subtil, dar cu atat mai eficient.
Si atunci, care este problema USL-ului cu Justitia acum?
Nu vad cum ar mai putea argumenta cineva ca Justitia, asa "basificata" cum o fi, poate impiedica USL-ul sa guverneze tara dupa cum crede de cuviinta, punandu-si in practica toate ideile si planurile marete spre binele romanilor.
Ce poate face Justitia - si chiar o face, inca - este sa mai incomodeze, pe ici-pe colo, pe cate vreun "greucean" USL-ist: un Voiculescu, un Becali s.a.m.d. Iar doctrina "debasificarii" seamana din ce in ce mai mult cu o tentativa de a forta alinierea Justitiei 100% la agenda noii puteri. Basistii au avut nevoie de vreo doi ani ca sa supuna politic Justitia si institutiile de arbitraj (exemplul Curtii Constitutionale), USL-istii vor sa rezolve problema mai rapid. Odata "rezolvat" CSM-ul, intreaga presiune se va muta pe ANI si pe Curtea Constitutionala, iar 'antenele' lui Voiculescu isi vor ajusta tirul. In scurt timp, le vor fi "debasificat" pe toate si vor putea sa faca absolut ce vor, fara nici o grija. Nu-i asa ca suna bine si ca avem incredere totala in ei?
De aceea, din punctul de vedere al unui cetatean cu incredere limitata in politicieni (din pacate, pe baza experientei) si interesat de insanatosirea democratic-institutionala a sistemului de guvernare din Romania, prefer sa mai tinem, macar o vreme, Justitia "basificata", sa nu se simta Ponta si ai lui chiar prea confortabil. Pentru ca i-am mai vazut la largul lor, fara alte constrangeri decat ale propriei constiinte, si nu mi-a placut ce-am vazut.
In situatia in care a ajuns democratia romaneasca, cu coastele rupte, cu ochii invinetiti si tarandu-si un picior, nu prea au mai ramas alegeri ideale de facut, suntem condamnati sa ne orientam mai mereu spre raul mai mic. Or, acum, la inceputul lui 2013, in situatia politica in care ne gasim, Justitia "basificata" mi se pare un risc mai usor controlabil decat puterea fara oprelisti a USL.
Am fost si raman un critic acerb al lui Basescu, al sistemului de putere pe care l-a construit in ultimii ani, al felului in care si-a impus controlul asupra multor institutii ale statului, sau le-a subminat si marginalizat pe cele pe care nu le-a putut controla cu usurinta. Accept si premisa - destul de usor de sustinut cu argumente - ca influenta basista persista in unele structuri, inclusiv in Justitie. Este greu de ignorat cum, la apogeul confruntarilor politice din 2012, Parchetul a parut sa-si ia instructiunile din unele declaratii publice venite de la Basescu sau de la Monica Macovei.
Daca chestiunea "debasificarii Justitiei" s-ar fi pus anul trecut, n-as fi avut rezerve in a o sustine.
Sa nu uitam, dupa semi-esecul referendumului de demitere a lui Basescu (vot coplesitor pentru demitere, dar referendum nevalidat), alternanta democratica la putere a fost in real pericol. Jocul de poker al USL-ului cu demiterea presedintelui (despre care mi-am exprimat parerea la momentul respectiv) a dat apa la moara basistilor, dandu-le ocazia sa pozeze in - culmea ironiei! - aparatori ai statului de drept. Tabara basista, pentru un timp, a parut sa-si recapete partial suflul politic. Pana acolo incat Basescu a gasit tupeul sa declare ca este pregatit sa ignore inca o data votul electoratului la alegerile parlamentare, anuntand ca va refuza sa nominalizeze candidatul aliantei castigatoare la postul de prim-ministru.
Intr-un astfel de context, cu un Basescu hotarat sa se agate de putere chiar in lipsa oricarei legitimitati populare, amenintand fatis cu repetarea manevrelor anti-constitutionale din toamna lui 2009 (cand a impiedicat o majoritate parlamentara legitima sa acceada la guvernare) si in mod evident dispus sa faca uz de influenta subterana pe care o putea exercita asupra institutiilor de stat (vorbim nu doar de 'activarea' unor sustinatori infitrati politic in diferitele institutii, ci si, intre altele, de santajul unor oameni vulnerabili cu dosare furnizate de serviciile secrete - formula bine rodata de Basescu in ultimii ani), o operatiune de curatire a Justitiei de pionii otraviti care raspundeau la ordinele Cotrocenilor putea fi o idee buna. Era vorba, in fond, de o chestiune de viata si de moarte pentru democratia romaneasca - salvarea principiului ca ajungerea la putere si pastrarea puterii se decid prin votul popular la alegeri. Pentru un timp in 2012, masinaria puterii basiste a parut capabila sa rastoarne chiar acest element fundamental al libertatii noastre de dupa 1989 (asa cum deja o facuse, poate nu chiar atat de flagrant, in 2009). Scenariul puterii basiste rezistand impotriva votului popular cu ajutorul serviciilor secrete si al Justitiei infiltrate politic era intr-adevar unul de cosmar, pentru evitarea caruia "debasificarea Justitiei" putea fi un raspuns. Desigur, ramanea de vazut ce ar fi putut face USL-ul concret, fara a forta regulile jocului ca la tentativa esuata de a-l demite pe Basescu.
Dar ce inseamna "debasificarea Justitiei" acum, in 2013?
Situatia politica este radical schimbata. La alegerile din 9 decembrie, ajutata atat de votul masiv anti-Basescu, cat si de sistemul electoral, USL a obtinut o majoritate coplesitoare in Parlament, ceea ce l-a privat pe Basescu de masa de manevra de care ar fi avut nevoie pentru a incerca o rasturnare. Intelegand ca a se opune acestei realitati ar fi fost sinucigas (si primind semnale din exterior ca nu i se va permite sa sara peste cal), presedintele si-a calcat cuvantul si l-a desemnat din nou pe Victor Ponta premier. Cu o baza de putere mai solida decat niciodata, USL s-a instapanit pe toate parghiile guvernarii, asezandu-si stabil puterea la toate nivelurile executive, iar Ponta pare chiar sa fi gasit un modus vivendi (ce-i drept, precar) cu Basescu.
Este evident, puterea lui Basescu a apus: mai poate crea, cel mult, cate o diversiune pe ici-colo, dar capacitatea lui de a afecta viata de zi cu zi a Romaniei este definitiv limitata.
Pe de alta parte, USL nu da nici un semn ca, odata ajunsa la putere, s-ar comporta esential diferit fata de basisti. Demonstreaza aceeasi tendinta de acaparare totala a puterii si o apetenta similara pentru abuzul politic. Din experienta suspendarii esuate a lui Basescu din 2012, se pare ca singura lectie pe care a invatat-o USL este ca trebuie sa-si calculeze pasii un pic mai atent si sa nu uite sa dea din cand in cand semnale linistitoare spre Bruxelles; brutalitatea asaltului din vara anului trecut a lasat locul unui demers ceva mai subtil, dar cu atat mai eficient.
Si atunci, care este problema USL-ului cu Justitia acum?
Nu vad cum ar mai putea argumenta cineva ca Justitia, asa "basificata" cum o fi, poate impiedica USL-ul sa guverneze tara dupa cum crede de cuviinta, punandu-si in practica toate ideile si planurile marete spre binele romanilor.
Ce poate face Justitia - si chiar o face, inca - este sa mai incomodeze, pe ici-pe colo, pe cate vreun "greucean" USL-ist: un Voiculescu, un Becali s.a.m.d. Iar doctrina "debasificarii" seamana din ce in ce mai mult cu o tentativa de a forta alinierea Justitiei 100% la agenda noii puteri. Basistii au avut nevoie de vreo doi ani ca sa supuna politic Justitia si institutiile de arbitraj (exemplul Curtii Constitutionale), USL-istii vor sa rezolve problema mai rapid. Odata "rezolvat" CSM-ul, intreaga presiune se va muta pe ANI si pe Curtea Constitutionala, iar 'antenele' lui Voiculescu isi vor ajusta tirul. In scurt timp, le vor fi "debasificat" pe toate si vor putea sa faca absolut ce vor, fara nici o grija. Nu-i asa ca suna bine si ca avem incredere totala in ei?
De aceea, din punctul de vedere al unui cetatean cu incredere limitata in politicieni (din pacate, pe baza experientei) si interesat de insanatosirea democratic-institutionala a sistemului de guvernare din Romania, prefer sa mai tinem, macar o vreme, Justitia "basificata", sa nu se simta Ponta si ai lui chiar prea confortabil. Pentru ca i-am mai vazut la largul lor, fara alte constrangeri decat ale propriei constiinte, si nu mi-a placut ce-am vazut.
In situatia in care a ajuns democratia romaneasca, cu coastele rupte, cu ochii invinetiti si tarandu-si un picior, nu prea au mai ramas alegeri ideale de facut, suntem condamnati sa ne orientam mai mereu spre raul mai mic. Or, acum, la inceputul lui 2013, in situatia politica in care ne gasim, Justitia "basificata" mi se pare un risc mai usor controlabil decat puterea fara oprelisti a USL.
Ca de obicei, rational.
ReplyDeleteTeoria asta a echilibrului intre forte antagoniste este acceptabila pe termen scurt, daca nu exista o solutie mai buna.
ReplyDeleteDaca se discuta o revizuire a Constitutiei atunci ar trebui sa insistam sa oprim aceste PSDR-izari, CDR-izari, PNL_izari, PDL-izari si iar PSD-rizari. Eu am sugerat solutia unei instante a referendumului organizat de corpul magistratilor, care sa cenzureze deciziile CSM sau ale CCR, dar numai decizii care nu sunt in conflict de interese cu activitatea judecatoreasca, respectiv decizii privind respnsabilizarea magistratilor sa nu poata fi supuse referendumului.
O asemenea "sabie a lui Damocles" nu poate fi controlata de politicieni.
Ar tebui desfintat DNA pentru ca prevederea ca parlamentarii sa fie cercetati de DNA este neconstitutionala, incalca art 16, iar numirea procurorilor de la DNA face ca institutia sa fie populata cu procurori obedienti. Daca cercetarile ar fi de competenta parchetelor dosarele politice nu ar mai avea regim special.
Am putea sesiza comisia pentru justitie a UE, sa solicite asemenea masuri de eliberare a justitie si a parchetelro de influenta politicului.