Formula pentru iesirea din criza (RO)

In ultimele zile criza politica din Romania a fost escaladata. Presedintele a facut declaratii deosebit de agresive, unele in mod evident in afara cadrului constitutional. Chiar daca ulterior a retractat partial, este clar in acest moment ca este hotarat sa nu recunoasca existenta unei majoritati politice - din care PDL nu face parte - in parlamentul Romaniei. Nimic din litera sau spiritul constitutiei nu da dreptul unui presedinte sa impiedice o majoritate parlamentara sa dea tarii un guvern. Pentru a pastra PDL la putere intr-o forma sau alta, presedintele Basescu a aratat ca este pregatit sa escaladeze criza politica, cu consecinte potential dezastruoase pentru tara. Mai mult decat atat, conform unei tactici deja obisnuite, presedintele spera sa profite politic din amplificarea conflictului.
In acest moment, coalitia PSD-PNL-UDMR-minoritati este in fata unei dileme extrem de dificile: a continua conflictul cu presedintele, cu riscul deteriorarii grave a situatiei economico-sociale a tarii; sau a ceda in fata santajului, cu riscul de a-i oferi lui Basescu o victorie tactica si un avantaj in apropiatele alegeri, precum si al intaririi puterii personale a acestuia.

In cele cu urmeaza voi schita o posibila solutie pentru iesirea din criza, care evita partile negative ale celor doua scenarii de mai sus. Solutia propusa evita escaladarea crizei politice, dar in acelasi timp muta din nou initiativa de partea coalitiei majoritare si limiteaza semnificativ marja de manevra a presedintelui. De asemenea, ofera sanse semnificative pentru a da tarii un guvern legitim dupa apropiatele alegeri prezidentiale.Mai mult decat atat: s-ar putea sa fie singura optiune de salvare in timp scurt a ordinii democratice din Romania si de insanatosire a climatului politic din tara.

Implementarea acestei solutii nu este facila. Ea necesita un inalt grad de coeziune, disciplina si solidaritate in randul coalitiei, precum si punerea interesului general inaintea interesului de partid. Felul in care fortele politice (minus PDL) au actionat insa la motiunea de cenzura de saptamana trecuta si imediat dupa aceea da motive importante de optimism: solutia propusa este fezabila. Partidele par ca au inceput sa inteleaga ca nu pot continua politica obisnuita, pentru ca ne aflam intr-un moment critic pentru democratie in Romania, in care prezervarea institutiilor si cadrului constitutional sunt prioritare. Este nevoie de viziune strategica, consecventa si curaj.

Iata pe scurt principalele elemente ale solutiei propuse:

1. Coalitia anunta ca va accepta conditionat validarea in parlament a guvernului Croitoru si ca il va sustine pe termen limitat, pana la alegerile prezidentiale.

Cred ca intentia anuntata de PSD si PNL de a se opune pana la capat nominalizarilor de prim ministru ale presedintelui sunt o greseala strategica. Un guvern fara sustinere politica poate fi dat jos mai tarziu de parlament. Dar escaladarea in acest moment a conflictului cu presedintele este contraproductiva. Ea ar produce daune grave tarii prin continuarea blocajului politic si s-ar putea chiar sa-i aduca beneficii politice candidatului Basescu, care in mod evident se simte bine in situatia creata. In plus, in mod practic ar duce la mentinerea in functie a guvernului Boc, deja demis de parlament.
De aceea, coalitia trebuie sa accepte guvernul Croitoru, cu cateva conditii afirmate clar, printre care instalarea la ministerele si institutiile cheie a unor persoane competente, cu buna reputatie si neangajate politic. Institutiile cheie includ ministerele economice, afaceri sociale, precum si institutiile de forta si ordine publica ale statului (aparare, interne, servicii secrete). O alta conditie este ca guvernul Croitoru sa se concentreze pe problemele economice urgente (gestionarea crizei, continuarea acordului cu FMI) si pe organizarea corecta a alegerilor prezidentiale, fara a incerca modificari constitutionale sau noi legi si initiative in afara celor strict necesare pentru indeplinirea celor doua sarcini - gestionarea crizei si alegeri corecte. In fine, trebuie declarat ca sustinerea este pe termen limitat, pana la alegerile prezidentiale, dupa care coalitia isi va retrage sprijinul politic pentru guvernul Croitoru. Partidele coalitiei nu vor participa la echipa guvernamentala.
Aceasta decizie, cu conditiile aferente, trebuie adoptata si respectata de toate partidele coalitiei si anuntata public cat mai repede.
In acest fel s-ar dezamorsa criza politica, s-ar transmite in tara si in afara un semnal de responsabilitate politica, si s-ar lua din mana presedintelui instrumentele de santaj si escaladare a conflictului politic.
Pentru coalitie, o retragere tactica ar crea premisele unei victorii strategice.

Daca Croitoru respinge aceste conditii de bun simt (putin probabil), cel putin coalitia nu va mai putea fi blamata pentru continuarea crizei politice.


2. Coalitia emite o declaratie politica prin care sa explice natiunii motivatia actiunilor politice pe termen scurt, precum si planurile de restaurare a institutiilor democratice in Romania - inclusiv angajamentul instaurarii unui guvern legitim imediat dupa alegerile prezidentiale.

Printr-o declaratie politica, coalitia va explica faptul ca acceptarea temporara si conditionata a guvernului Croitoru este o decizie in interesul tarii si pentru evitarea escaladarii conflictului politic. In nici un caz ea nu echivaleaza cu legitimarea actiunilor de forta, in afara cadrului democratic si constitutional, ale presedintelui, care trebuie condamnate cu tarie.
Prin aceeasi declaratie, coalitia se angajeaza public ca imediat dupa alegerile prezidentiale sa dea tarii un guvern legitim. Aceasta se poate face fie prin introducerea unei motiuni de cenzura dupa alegeri, fie prin demisia benevola a lui Croitoru. In functie de performanta la guvernare si de modul in care coopereaza la efortul de restabilire a ordinii democratice, Lucian Croitoru ar putea chiar avea un viitor in cabinetul de dupa alegeri, de exemplu ca ministru de Finante.
Acest angajament se poate aplica fara probleme daca viitorul presedinte nu va fi Traian Basescu. Aplicarea strategiei prezentate aici ar creste semnificativ sansele ca alegerile sa fie pierdute de Basescu. As merge insa mai departe si as argumenta ca acest punct (retreagerea sprijinului pentru guvernul Croitoru dupa alegeri) ar trebui aplicat chiar in varianta putin probabila in care Basescu ar castiga un nou mandat. Voi dezvolta acest argument la momentul potrivit, daca va fi necesar.



3. Cu efect imediat, premierul agreat de coalitie pentru a forma viitorul guvern (Klaus Johannis) incepe in mod transparent consultarile cu partidele pentru guvernul de dupa alegeri.

Consultarile pentru viitorul guvern trebuie facute la vedere si incepute imediat, chiar inainte de validarea guvernului Croitoru. Nu este nici o problema, dimpotriva este cu atat mai bine daca consultarile lui Johannis pentru viitorul guvern se suprapun cu cele ale premierului desemnat de presedinte, Lucian Croitoru, pentru formarea propriei echipe guvernamentale. In felul acesta opinia publica va fi convinsa de seriozitatea angajamentului coalitiei si va putea sa compare construirea unui guvern cu legitimitate democratica cu impunerea unei formule guvernamentale de catre presedinte prin fortarea cadrului constitutional.
De preferinta, viitoarea echipa Johannis va fi una politica, incluzand reprezentanti cu greutate ai partidelor la portofoliile cheie. Cooptarea unor tehnocrati pe unele posturi poate fi o solutie, dar guvernul in ansamblul sau ar fi de perferat sa fie unul politic, cu reprezentarea la nivel ridicat a partidelor din coalitie. In felul acesta s-ar transmite mesajul ca se are in vedere un guvern de cursa lunga, cu angajarea politica a coalitiei.


4. Partidele coalitiei adopta cat mai curand, neaparat inainte de alegeri, un pact politic pentru buna guvernare si un cod de conduita politica, care vor sta la baza programului viitorului guvern (post-alegeri prezidentiale) si ale relatiilor in coalitie.

Un astfel de pact are scopul de da si mai mare greutate angajamentului coalitiei si a transmite un semnal clar opiniei publice privind viitoarea abordare a guvernarii.

Partea cu privire la buna guvernare ar putea include angajamente privind:
- restaurarea separatiei si echilibrului puterilor in stat, incetarea abuzurilor puterii executive fata de alte institutii (e.g. abuzul de ordonante de guvern, evitarea dezbaterii parlamentare pe legi importante); respectarea independentei justitiei;
- onorarea angajamentelor externe, inclusiv a acordului cu FMI;
- depolitizarea administratiei si a institutiilor publice;
- maxima transparenta in alocarea si cheltuirea banului public si a fondurilor europene; incetarea arbitrariului politic in alocarea fondurilor de la centru catre autoritatile locale;
- masuri de relansare a economiei pe baze sanatoase, atragerea investitiilor straine, eliminarea monopolurilor si a tratamentelor preferentiale in relatia cu statul;
- eliminarea privilegiilor unor categorii sociale, inclusiv a pensiilor speciale ale parlamentarilor si altor categorii;
- reducerea numarului de parlamentari (nu neaparat prin eliminarea unei camere) si a aparatului de stat;
- o politica externa principiala, axata pe valorile europene si interesul national (in contrast cu angajarea Romaniei, de catre presedintele Basescu si - in mai mica masura - de catre regimul PSD care l-a precedat in 2000-2004, in sustinerea unor actiuni ale fostei administratii americane in afara dreptului international).

Codul de conduita politica ar putea include:
- renuntarea definitiva la racolarea de parlamentari si alesi locali ai altor partide;
- respingerea limbajului agresiv, demagogic in discursul politic; respingerea atacurilor retorice la institutiile de baza ale democratiei;
- limitarea competitiei politice la spatiul ei normal, scoaterea institutiilor statului si a cadrului constitutional din lupta politica.


5. Toti candidatii prezidentiali ai partidelor coalitiei (Mircea Geoana, Crin Antonescu, Hunor Kelemen) se angajeaza sa coopereze dupa alegeri, in caz ca le vor castiga, cu majoritatea politica constituita in parlament, conform cadrului constitutional.
De asemenea, anunta ca se vor sustine reciproc in turul doi al prezidentialelor.

In acest fel, toti cei trei candidati isi asuma principiile anuntate ale viitoarei guvernari si se angajeaza sa il nominalizeze ca prim ministru pe Klaus Johannis, pe baza existentei unei majoritati care il sustine in parlament. Populatia va avea in felul acesta la dispozitie o alegere explicita nu doar intre candidati prezidentiali, ci si intre doua abordari de guvernare diferite - una prezidential-autoritara (Basescu), cealalta respectand cadrul constitutional si rolul parlamentului ca institutie de baza a democratiei (ceilalti trei candidati).
Sprijinul reciproc in turul doi va include apeluri explicite adresate propriilor sustinatori de a vota pentru candidatul anti-Basescu care ajunge in turul doi.


Aplicarea punct cu punct a strategiei expuse succint mai sus poate fi cartea castigatoare pentru Romania.
Ea ar schimba radical actuala dinamica a situatiei si l-ar plasa pe presedinte in defensiva pana la alegeri. Coalitia ar prelua initiativa si ar avea timp sa lucreze in vazul natiunii si al strainatatii la pregatirea temeinica a viitorului guvern. Printre motivele firave invocate de Basescu pentru a se opune nominalizarii lui Johannis a fost acela ca un guvern Johannis ar functiona doar pe termen scurt, pana la alegeri; de asemenea, si-a exprimat preferinta pentru un guvern politic. Aplicand strategia de mai sus, Basescu ar ramane el insusi legat de un guvern Croitoru cu termen redus si sprijin politic limitat, in timp ce coalitia ar pregati o solutie pe termen lung, cu o larga baza politica.

Daca acest scenariu se realizeaza, Romania ar putea arata mult mai bine incepand cu dimineata de 7 decembrie.