In timp ce tu dormeai... (RO)

Cat timp eram ocupati cu criza politica, autoritatile noastre escaladau opozitia Romaniei la independenta Kosovo. Nu, nu este vorba de continuarea unei pozitii deja anuntate. Sunt cinci tari dintre cele 27 ale UE care nu au recunoscut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, dar numai trei dintre ele s-au alaturat Serbiei si Rusiei in demersul pe langa Curtea Internationala de Justitie. Cele trei tari sunt Cipru, Romania si Spania. Cele care nu au facut-o, desi nici ele nu au recunoscut Kosovo, sunt Grecia si Slovacia. 
Este un pas semnificativ, care poate avea consecinte pe termen lung in relatiile regionale ale Romaniei. In plus, pune Romania in opozitie cu curentul majoritar in UE intr-un moment mai degraba delicat pentru noi. Nu am vazut nici nici un comunicat sau vreo luare oficiala de pozitie pe aceasta tema, nici o stire in presa romaneasca, nici o referinta pe site-ul MAE.


Ma intreb retoric cine este in acest moment la butoanele politicii externe romanesti si ce alte decizii grele de consecinte se mai iau in aceasta perioada. Din aceasta categorie face parte si nominalizarea lui Dacian Ciolos ca unica optiune a Romaniei pentru Comisia Europeana, de catre un guvern ramas cu sustinere minoritara in parlament (deci nereprezentativ), pe ultima suta de metri inaintea motiunii de cenzura si in ciuda semnalelor negative transmise preventiv de la Bruxelles.

Nu sunt adeptul dezbaterii in presa sau la talk-show-uri tabloidizate a deciziilor sensibile de politica externa, intre doua manele si eventual intrerupta de o reclama la detergent. Nu exclud ca ideea mergerii la CIJ impotriva Kosovo ar putea fi una buna pe fond. Problema este ca, in mod normal, intr-un stat democratic exista mecanisme functionale de consultare a tuturor factorilor reprezentativi - inclusiv a opozitiei politice - in chestiunile importante de politica externa, si mecanisme de decizie la care participa institutiile cheie ale statului. Or la noi, in momentul de fata, toate parghiile statului, inclusiv politica externa si de securitate, sunt in mainile unui singur grup politic (presedintele Basescu plus PDL), care - fara sa-i discut aici meritele sau defectele - este in acest moment minoritar in Romania. Acest din urma aspect ar trebui, in mod normal, sa comande o anumita retinere in luarea de decizii cu consecinte pe termen lung, fara consultarea celorlalte grupuri politice, in aceasta perioada de provizorat la guvern.

Sper sa ma insel. Poate ca decizia de a merge la CIJ a fost luata mai demult, cu cunostinta si consultarea tuturor actorilor relevanti. Dar lipsa unei informari publice mi se pare suspecta. Daca avem de-a face cu o alta decizie unilaterala a unui grup restrans, de genul celei a nominalizarii lui Ciolos? Intreb si eu... Si astept cu interes eventualele explicatii ale ministerului de Externe.