Incompetnta (RO)

Nu, nu am scris gresit titlul.
Circul din ultimele zile din politica romaneasca, pe care l-am anticipat, mi-a amintit de o carte citita mai demult, "Incompetnce", in care actiunea se petrece intr-o Europa unde a fost interzisa discriminarea impotriva celor incompetenti si, evident, totul merge "struna"; imaginati-va o lume in care nimeni nu se pricepe decat foarte aproximativ la ceea ce face. Foarte vesel :)

Probabil ca va veni si vremea aceea. Din fericire, nu vom fi total nepregatiti, pentru ca vedem zilnic mostre de incompetenta in actiune - de la functionarul de la ghiseul bancii care te tine zeci de minute pentru o tranzactie pentru ca habar nu are cum se proceseaza, pana la avalansa de "experti" si "analisti" in te-miri-ce care isi plimba agramatismele pe sticla televizorului. De la doctorul care nu stie sa puna un diagnostic, pana la pipita care ne reprezinta la Bruxelles.

O astfel de mostra este si asaltul pedelist la presedintia Senatului, condus de strategul Urban Iulian, care marti dadea asigurari ca miercuri va fi ultima zi a lui Geoana in acel post. Desigur, meritul nu poate fi atribuit exclusiv lui Urban - ar fi nedrept! - ci in primul rand partidului care s-a aliniat disciplinat in spatele lui.

Sa vedem ce a reusit PDL pana acum cu acest demers, si ce e probabil sa obtina in continuare:

In primul rand, si-a ridicat in cap oamenii de bun simt care inca mai erau dispusi sa ii acorde credit (iata de exemplu ce scrie Fumurescu). Pe mine nu ma includ - bun simt cred ca am, dar e destul timp de cand am ajuns la concluzia ca PDL se manifesta ca o adunatura de vandali politici condusi de un vandal-sef (iar in chestiunea in speta m-am pronuntat transant).

In al doilea rand, a calculat gresit, subestimand costurile politice.
PDL s-a pregatit pentru un blitzkrieg, dar se vede acum angrenat intr-un razboi de uzura (ce surpriza! cum, opozitia nu s-a dat de buna voie la o parte din fata noii majoritati? ntz-ntz-ntz... Urban, ce se intampla?). Cu fiecare zi care trece, costurile politice ale acestei campanii - care nu face decat sa developeze lent, pe intelesul tuturor, patologia politica a "basescianismului" - cresc. Daca afacerea mai dureaza macar cateva saptamani si se continua acest trend (si sunt sanse mari sa fie asa, explic mai jos de ce), atunci pot deja sa dau aici un posibil raspuns la intrebarea pe care sigur si-o va pune PDL in 2012 despre cauzele infrangerii la scor in alegeri.

In plus, cu acest nou asalt impotriva ordinii democratice, PDL a mai reusit doua lucruri: sa intareasca solidaritatea opozitiei (care mai slabise dupa congresele PSD si PNL) si sa-i dea o gura de oxigen lui Geoana, readucandu-l in prim-plan dupa ce fusese tras pe linie moarta chiar de ai lui (nu vedeti cum i-a mai revenit verva si culoarea din obraji?).

In al treilea rand, PDL a gresit grav nu numai strategic, ci si tactic.
Adica domnul Urban nu e doar un strateg remarcabil, ci si un tactician plin de talent :)
Iata un exemplu (ma mir ca nimeni nu l-a remarcat): cand esti in ofensiva cum este PDL, chiar daca batalia este dificila, macar un lucru poti conta sa il ai in avantajul tau: tu esti in miscare, dinamic - cealalta tabara e in defensiva, in pozitie statica. Impresia pe care o are privitorul este ca tabara in ofensiva este cea care vrea sa miste, sa schimbe lucrurile (fapt cu conotatie intrinsec pozitiva), iar ceilalti sunt cei care blocheaza (ceea ce are in principiu cononatie negativa). Ei bine, pedelistii au reusit performanta, desi ei sunt cei care dau asaltul, sa fie cei care blocheaza lucrurile la nivel tactic, pentru ca au fost pusi in situatia sa respinga in plen ordinea de zi care nu includea punctul lor despre debarcarea lui Geoana.

Lucrul nu este nesemnificativ - este o adevarata contraperformanta tactica. Ma asteptam ca PSD si PNL sa fie nevoite sa isi asume costurile politice ale blocarii procesului legislativ (si sa trebuiasca sa explice publicului ca sunt fortate sa faca asa pentru apararea cadrului constitutional), din moment ce ele au de aparat un status quo. Se intampla insa exact invers: PDL este in situatia de a bloca Senatul doar pentru ca tine cu dintii sa-l dea jos pe Geoana. Nu este greu de anticipat ce fel de imagine publica isi va construi in felul asta.
Luati in considerare si acest raport devastator al BERD in privinta "incompetntei" economice a guvernului Boc. Luati in considerare si ca guvernul a inceput iar sa dea din colt in colt in privinta prognozei de crestere economica in 2010 (deja vu? si in 2009 s-a inceput cu prognoze optimiste, apoi s-a vorbit de "crestere zero", iar pana la urma am terminat cu o scadere PIB de peste 7%). Si mai luati in considerare ca presedintele face aluzii la contractarea unui nou imprumut de la FMI, in conditiile in care cel deja luat a fost folosit cu efectele pe care le vedem. Alte mici gafe facute de Basescu prin Japonia (cum ar fi laudarea efectelor pozitive ale cresterii somajului, in conditiile in care atat de multi romani se tem pentru locurile lor de munca - vorbesc de cei care nu le-au pierdut deja) nu sunt decat cireasa de pe tort.

Pe baza celor de mai sus, exista o narrative (cine ma ajuta cu un echivalent romanesc satisfacator?) care se impune aproape natural: puterea actuala nu este in stare sa gestioneze situatia economica (mdeh, "incompetnta"!) si se focalizeaza in schimb pe vendete politice, de dragul carora nu ezita sa blocheze institutiile. Aceasta storyline (din nou, ajutor!) are atata forta si simplitate, incat nici nu este nevoie de "televiziunile mogulilor" ca sa o propage: este chiar in titlul celui mai recent articol despre Romania publicat de Oxford Analytica, un think-tank foarte favorabil in trecut "portocaliilor".

Si asta nu e tot.

In al patrulea rand, PDL pur si simplu nu are un plan B. Este condamnat sa mearga inainte pana in panzele albe, indiferent de costuri - pentru ca, asa cum am mai explicat, escaladarea oricarui conflict pana cand adversarul cedeaza este chiar esenta strategiei politice basesciene. O strategie de pokerist care dubleaza miza pana cand ceilalti "se arunca". Foarte simpla, si care a functionat de minune pana acum (bineinteles, cu pagube colaterale din ce in ce mai mari); numai ca, aplicand o astfel de strategie, Basescu & Co sunt obligati sa castige mereu, nu au loc de intors, orice pas inapoi inseamna game over pentru ei.

De aceea, cred ca s-ar putea ca pana la urma PDL sa castige razboiul pentru sefia Senatului. Calcand in picioare cadrul constitutional, din nou.
Dar aceasta va fi o victorie a la Pirus, poate ultima. Iar PDL va oferi un spectacol care va pune un nod in gat si multora dintre cei mai aprigi sustinatori.
Si isi va semna concomitent sfarsitul politic.

Cam asta ar fi.

Sau nu?

Stati putin...
Doar daca nu cumva...
...ceilalti nu se vor lasa nici ei mai prejos.
Daca asta e adevarat, Geoana isi reconfirma talentul deosebit pentru intalniri inoportune in cele mai nefericite momente.
Cand toate partidele (minus PDL) si o buna parte a societatii civile isi unisera eforturile pentru a-i da practic pe tava presedintia (desigur, nu pentru meritele lui personale, ci pentru a impiedica deriva autoritara basesciana pe care o vedem acum), a gasit de cuviinta sa-l viziteze la ceas tarziu pe SOV pentru o sedinta de relaxare, apoi sa se balbaie penibil a doua zi la dezbaterea finala, cand a fost luat la intrebari de Basescu. Si cu asta, sa reuseasca sa piarda presedintia, incredibil, la cateva zecimi de procent. Incompetnta!
Iar acum, cand toata suflarea democratica se mobilizeaza pentru a-i apara postul de la Senat (desigur, nu pentru el personal, ci pentru apararea ordinii democratice), care este grija lui? Sa iasa la restaurant cu interlopul notoriu Costica Voicu, aflat in vizorul procuraturii? Iar apoi sa se incurce penibil in dezmintiri si explicatii? WTF!
Daca se confirma, aceasta intalnire este cadoul de care PDL avea nevoie - un motiv perfect pentru a-i cere revocarea de la presedintia Senatului!
(UPDATE: De fapt, s-ar putea sa nici nu fie nevoie de intalnirea cu pricina. Geoana s-a faultat singur in direct si in prime-time.)

Pana la urma, cred ca politicienii nostri se merita unii pe altii - de la Geoana la Urban, de la Boc la Costica Voicu, de la Udrea la Vanghelie.

Dar noi, ceilalti, ce vina avem?