Noua linie a frontului (RO)

[UPDATE (9 iunie): Scriam in aceasta postare ca presiunea politica asupra Curtii Constitutionale va creste. Acest lucru chiar se intampla.]

Am scris de multe ori pe acest blog despre efectul coroziv al basescianismului asupra cadrului legal si institutional al democratiei romanesti. Iata, de exemplu, ce scriam cu cateva luni in urma:

In Romania, cadrul democratic a ramas doar o carcasa de mucava. Structura de rezistenta a fost mancata de acidul numit basescianism.

Exemplul recent al scandalului desemnarii de catre Camera Deputatilor a unui judecator la Curtea Constitutionala (CCR) este suprarealist.

PSD, fiind direct afectat, se da de ceasul mortii, dar cazul este atat de strigator la cer incat sunt surprins ca nu exista o mobilizare mai larga a opozitiei si societatii civile. Nu este aici vorba de interesele PSD sau de valoarea intrinseca a persoanei pe care o sustine pentru pozitia din CCR (care intamplator nu este pe gustul meu, cum nici Teodor Melescanu, candidatul propus de PNL la Senat, nu este), ci de regulile fundamentale ale jocului intr-un stat de drept si intr-o democratie. A lasa ca aceste reguli sa fie calcate in picioare deschide o adevarata cutie a Pandorei. Se desfiinteaza practic reperele fixe, cadrul de referinta, lasand cale libera arbitrariului politic.

Basescienii trateaza cadrul legal si constitutional ca pe un fel de prastie, de care poti sa tragi cum vrei, in orice directie, pentru a-ti plesni adversarii politici peste fata. Legile - atunci cand isi mai amintesc de ele - se interpreteaza dupa cum cere interesul politic, iar pentru asta nu exista nici o limita: albul nu mai e alb, negrul nu mai e negru, iar 1+1 nu fac neaparat 2.  

Sa recapitulam ce s-a petrecut: 

Camera Deputatilor a votat pentru un nou judecator la CCR. Camera a acordat 161 de voturi candidatului sustinut de PSD, Valer Dorneanu, si 123 de voturi candidatului sustinut de PDL, Stefan Minea. Roberta Anastase, presedinta pedelista a Camerei, a refuzat sa accepte decizia luata prin vot, spunand ca numarul de voturi obtinut de Dorneanu nu este suficient si ca votul ar trebui repetat.

Argumentul duduii Anastase - pe baza careia a blocat numirea lui Dorneanu la Curtea Constitutionala - invoca legea 47/1992 (art.5, alin.4) cu privire la organizarea si functionarea CCR. In interpretarea ei, legea respectiva spune ca judecatorii CCR desemnati de camerele Parlamentului trebuie sa aiba o majoritate din numarul total al parlamentarilor - ceea ce, in cazul lui Dorneanu, ar insemna 168.

Acum sa vedem ce spune legea respectiva:

CAPITOLUL II
Organizarea Curţii Constituţionale

Art.5. - (1) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

(3) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

Pentru orice om de buna credinta, lucrurile sunt clare ca lumina zilei: trebuie sa-si exprime votul majoritatea membrilor Camerei (adica sa existe cvorum, conform art.67 din Constitutie), iar persoana care a intrunit cele mai multe voturi este desemnata ca judecator la CCR. Ambele conditii sunt intrunite in cazul Dorneanu.

A incerca sa interpretezi textul legal de mai sus ca instituind o cerinta de super-majoritate (50% plus unu din numarul total de deputati) sfideaza logica si bunul simt. Daca ar fi nevoie ca un candidat sa intruneasca votul majoritatii membrilor, atunci precizarea de la final ("persoana care a intrunit cel mai mare numar de voturi") nu si-ar fi avut rostul, pentru ca e imposibil ca doi candidati sa obtina, fiecare, voturile a peste jumatate din numarul membrilor Camerei.

In plus, regulamentul Camerei Deputatilor prin  art.129 stabileste in mod specific situatiile in care este necesara o super-majoritate, fie de doua treimi din numarul deputatilor (pentru legi constitutionale), fie o majoritate din numarul total al deputatilor (pentru legi organice si regulamentul Camerei); iar alin.5 clarifica definitiv: "În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi."

Sa fie Anastase atat de confuza, incat sa nu inteleaga ce spun legile?

Bineinteles ca nu, oricate s-ar spune despre ea. 

Miza de fapt este mult mai mare, ca si lipsa de scrupule a vandalilor politici al caror varf de lance este acum presedinta Camerei Deputatilor.

Am mai aratat cum, in mai multe situatii, CCR a ramas ca ultim obstacol in calea subordonarii totale a statului de catre Basescu si PDL - vezi de exemplu aici si aici.

Astazi, datorita intarzierii numirilor din partea Parlamentului, avem o situatie extrem de periculoasa de posibil blocaj al CCR. Ieri a expirat mandatul a trei judecatori ai Curtii, dintre care doar unul a fost reinnoit de presedintele Basescu, celelalte doua numiri revenind Camerei Deputatilor si Senatului.

Curtea inca rezista, facand eforturi sa ramana functionala. Dar presiunea asupra ei creste. Din nou, ordinea constitutionala este tensionata pana aproape de punctul de rupere (va mai amintiti toamna trecuta?).

Sa nu uitam ca, in perioada urmatoare, CCR va fi chemata sa se pronunte asupra reducerii salariilor si pensiilor pentru care guvernul  Boc si-a angajat ieri raspunderea si care au o baza constitutionala cel putin indoielnica (ca sa folosesc un eufemism!).

CCR este, de asemenea, in contradictie cu guvernul in mai multe chestiuni, cum ar fi politizarea administratiei (CCR a declarat recent pentru a treia oara drept neconstitutionale actele guvernului in acest domeniu), sau incercarea de schimbare a presedintelui Senatului.

Nu este o intamplare ca guvernul Boc, intr-un an si jumatate, a reusit sa bata toate recordurile la emiterea de acte neconstitutionale. Nu este o intamplare nici ca basescienii isi doresc sa modifice Constitutia - ei nu vor sa respecte regulile, ci sa le schimbe.

Iar acum, s-au angajat intr-o batalie finala pentru a controla politic si Curtea Constitutionala.

De rezultatul acestei batalii ar putea depinde soarta democratiei romanesti.