CCR - minutul si scorul (RO)

Asaltul politic din ultimele zile asupra Curtii Constitutionale (CCR) are o miza foarte importanta. 

CCR, care a emis in ultimele luni multe decizii neplacute "portocaliilor" - in chestiuni mergand de la politizarea administratiei la Legea ANI sau Legea lustratiei - poate efectiv bloca masurile de taiere a pensiilor si salariilor din sectorul public, pentru care guvernul si-a angajat raspunderea. Si ca sa fie clar, PSD si PNL si-au anuntat deja intentia de a sesiza CCR in aceasta chestiune; si nu numai ei.

Ce se poate intampla? Pai, de exemplu, iata ce s-a intamplat in Letonia, unde guvernul a decis anul trecut sa reduca pensiile cu 10% (si cu 70% pensiile celor care inca lucreaza): Curtea Constitutionala letona a declarat masura ca anti-constitutionala, ceea ce obliga guvernul sa plateasca retroactiv compensatii pensionarilor.

In plus, in functie de evolutiile politice din perioada urmatoare, nu este exclus ca CCR sa fie chemata sa se pronunte din nou in chestiuni fundamentale de guvernare, cum ar fi desemnarea premierului sau suspendarea presedintelui.

Basescienii stiu asta, de aceea maresc presiunea politica asupra CCR prin blocarea numirilor neconvenabile si declaratii ca aceasta, recenta, a presedintelui. 

In principiu, CCR este o institutie aflata deasupra luptelor politice, garantul ultim al ordinii constitutionale. In practica, numirile in CCR sunt facute de organe politice - Presedintia si cele doua camere ale Parlamentului. Mandatele judecatorilor CCR sunt de 9 ani si nu pot fi reinnoite. CCR este compusa din 9 judecatori, iar mandatele a 3 dintre ei s-au incheiat in 2010. De cine ii va inlocui poate depinde raportul de forte politice din interiorul CCR, care la randul sau poate determina natura unor decizii importante in lunile care vin.

De aceea, este interesant sa vedem cine sunt judecatorii CCR si care sunt probabilele lor simpatii politice.

Sa incepem cu cei care tocmai au iesit din scena:

Ioan Vida, fostul presedinte al CCR.

Mandatul de judecator i s-a incheiat lunea trecuta, 7 iunie 2010.

A fost desemnat in CCR de catre Camera Deputatilor in 2001, pe vremea cand PDSR, stramosul PSD-ului de azi, avea majoritatea. A prezidat sedintele CCR in care au fost luate decizii care au contrat actuala putere; nu a exprimat opinie separata in acele cazuri.

Este deci destul de clar ca Vida nu era un aliat al lui Basescu, dimpotriva. Iese din scena un judecator mai degraba favorabil opozitiei.

Nicolae Cochinescu si-a inceput mandatul in 2001, fiind desemnat de catre Senat, dominat la acea vreme de PDSR. In principiu, istoria lui personala ar lasa putine indoieli asupra afinitatilor politice: in 1996 a fost numit procuror general de catre Ion Iliescu, iar in 1997 a fost schimbat de Emil Constantinescu. 

Totusi, este notabil ca, in cel putin doua situatii, s-a raliat unor judecatori numiti de presedintele Basescu in a face opinie separata la unele decizii ale CCR: in aprilie 2010, impreuna cu Petre Lazaroiu si Augustin Zegrean, a facut opinie separata la decizia CCR care a declarat neconstitutionala Legea ANI; in aprilie 2008, impreuna cu Zegrean a facut opinie separata la o alta decizie a CCR, prin care i se ingradea presedintelui (la acea data, Basescu) atributia de a da aviz de urmarire penala a ministrilor-parlamentari. 

In ambele situatii, Cochinescu a adoptat pozitii (minoritare in interiorul CCR) favorabile agendei politice a lui Basescu si s-a aflat de aceeasi parte cu judecatori CCR desemnati de Basescu. Putem, de aceea, spune ca, in persoana lui Cochinescu, se retrage din CCR (prin incheierea mandatului) un om mai degraba favorabil lui Basescu.

Adunand Vida cu Cochinescu, rezultatul este nul: ies din scena un judecator mai degraba ostil lui Basescu si unul mai degraba favorabil.

***

Sa vedem acum cine a ramas:

Petre Lazaroiu, desemnat in CCR de presedintele Basescu in 2008 (in urma decesului lui Petre Ninosu, un apropiat al lui Ion Iliescu) si, din nou, in 2010.

Evident, omul lui Basescu. 

Ion Predescu a fost ales presedinte interimar al CCR dupa expirarea mandatului de judecator al lui Vida.

A fost desemnat la CCR in 2004 de catre Senat, dominat pe atunci de PSD. Mai mult decat atat, a facut politica de partid, fiind senator PSD (inclusiv in incarnarile anterioare ale partidului) din 1990 pana in 2004. A fost si ministru al Justitiei (pentru 3 luni, in 1996) in guvernul Vacaroiu.

PSD-ist suta la suta. Se si vede din fotografie :-)

Acsinte Gaşpar a fost desemnat la CCR in 2004.

A fost ministru in guvernul Nastase.

Un alt PSD-ist. 

Aspazia Cojocaru este singura femeie din CCR.

A fost desemnata la CCR in 2004 de catre Camera Deputatilor, care avea atunci majoritate PSD. A fost colega la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei cu Adrian Nastase si Rodica Stanoiu.

Inca o PSD-ista.

Tudorel Toader pare, dupa biografie, a fi cel mai indreptatit profesional sa faca parte din CCR. A fost desemnat in CCR in 2006 de Camera Deputatilor (cu vot unanim!), la propunerea grupului parlamentar PNL; si-a inceput mandatul la CCR oficial in 2007. Au existat totusi si mici scandaluri legate de numele lui, vezi de exemplu aici sau aici.

In mod clar nu este PSD-ist, dar probabil nici aliniat lui Basescu. L-am putea considera apropiat de PNL avand in vedere ca PNL l-a propus pentru CCR, dar PNL nu avea majoritate in Camera Deputatilor si votul unanim arata ca a avut sustinere mult mai larga. Nu a facut opinie separata la deciziile CCR din ultimele luni.

Sa-l consideram de orientare politica incerta, dar mai degraba anti-Basescu decat pro-Basescu.

Valentin-Zoltan Puskas este ungurul din CCR.

Fost senator UDMR de Covasna, a fost desemnat la CCR in 2007 de catre Senat.

Apartenenta lui politica explicita din trecut indica afilierea la UDMR. Considerand disciplina politica proverbiala a partidului maghiar, ne putem astepta ca Puskás sa nu se abata prea mult de la linia si interesele partidului, care acum este aliat cu PDL la guvernare si pare decis sa continue.

Il consideram deci pro-Basescu deocamdata, cel putin pana UDMR schimba barca.

Augustin Zegrean a fost desemnat la CCR de presedintele Basescu in 2007.

A fost deputat PD, a studiat dreptul la Cluj.

In cadrul CCR a facut uneori opinie separata (vezi mai sus, la Cochinescu), de fiecare data fiind pe pozitii apropiate celor ale PDL.

Suta la suta PDL-ist si pro-basescian.

Iar acum, sa tragem linie si sa adunam:

In componenta actuala a CCR, avem:

• doi pro-basescieni fermi: Lazaroiu si Zegrean; plus un pro-basescian de conjunctura: Puskás (in total: 3 pentru Basescu)
• trei PSD-isti si anti-basescieni: Predescu, Gaşpar, Cojocaru (in total: 3 anti-Basescu)
• un judecator, Toader, de afiliere politica incerta, dar mai degraba PNL, mai degraba anti-Basescu.

Intelegeti acum de ce sunt PDL-istii atat de disperati sa-si impuna proprii oameni pentru CCR din partea Senatului si a Camerei Deputatilor?

Basescu stie ca CCR nu ii este favorabila in acest moment. Exista dovada recentelor decizii, iar cei doi judecatori carora le-a expirat mandatul (unul mai degraba anti-basescian, celalalt mai degraba pro-basescian) nu au schimbat raportul de forte: in acest moment, Basescu este condus la CCR cu 4-3.

Dar daca PDL reuseste sa-si impuna cei doi oameni din partea Camerei si a Senatului, putem asista la o rasturnare de scor, care i-ar deschide presedintelui noi... orizonturi (sa nu le zic altfel :-). Poate unii sunt curiosi sa vada ce ar putea face Basescu daca CCR nu i-ar mai sta in cale; personal, prefer sa nu aflu.

Din pacate pentru basescieni (si din fericire pentru Romania, as zice), pana acum cursul jocului le-a fost potrivnic. Acum incearca sa faca antijoc, cautand febril solutii de rezerva.

In acest moment, batalia pentru a pastra CCR in afara controlului basescian ar putea fi o chestiune de viata si de moarte pentru ordinea democratica din Romania.