In timp ce in Libia trupele colonelului Gaddafi desfasoara o contraofensiva distrugatoare impotriva rebelilor care la un moment dat pareau aproape de a-l rasturna de la putere, mai aproape de casa presedintele Basescu a preluat initiativa in lupta pentru sefia PDL, rasturnand rapid raportul de forte.
Sperantele libienilor ca ar putea in sfarsit scapa de dictatorul sangeros par sa se naruie pe masura ce superioritatea militara a lui Gaddafi se face simitita pe teren. Gaddafi insusi adopta un ton din ce in ce mai arogant si amenintator, anuntand viitoarele represalii impotriva celor care au cutezat sa se revolte.
In PDL, "rebelii" grupati in jurul lui Blaga (rebeli doar fata de controlul absolut al lui Basescu, sa ne intelegem, altfel partasi la toate abuzurile actualei puteri) pareau a fi in avantaj tactic dupa ultima sedinta a Consiliului de Coordonare. Dar, in 14 martie pe postul national de televiziune (vezi mai jos), seful suprem a sunat adunarea trupelor fidele si a pornit un atac devastator impotriva gruparii Blaga, cu scopul de a-si mentine controlul total asupra partidului prin intermediul vasalului neconditionat Emil Boc.
Felul in care unii dintre "rasculati", speriati de contraofensiva basista, schimba acum tabara aliniindu-se din nou comandantului (in frunte cu marile caractere si scriitorii cu oi pe dealuri), seamana destul de mult cu zgomotoasele declaratii de fidelitate ale unor lideri tribali pentru Gaddafi, multi dintre ei avand experienta razbunarii crunte a colonelului pentru orice semn de revolta sau nesupunere.
Paranteza:
Sper ca cineva arhiveaza aceste iesiri publice ale lui Basescu, pentru ca ele vor fi piese importante intr-un eventual dosar al suspendarii. Cam tot ce spune presedintele in fragmentul pe care l-am selectat mai jos (si nu numai) se plaseaza clar in afara cadrului constitutional.
Argumentul ca, din pozitia de presedinte (conform Constitutiei, in afara partidelor) se amesteca fatis in chestiunile interne ale PDL pentru ca PDL este partidul de guvernamant (vezi Doamne, daca ar fi in opozitie nu i-ar pasa catusi de putin) este cusut cu ata alba. In primul rand, faptul ca PDL e la guvernare nu-i da in nici un fel presedintelui dreptul sa participe la lupta interna pentru sefia partidului, ci cel mult sa-si dea cu parerea asupra chestiunilor strict legate de prestatia guvernamentala a PDL. In al doilea rand, daca e sa deschidem subiectul, PDL este partid de guvernamant nu pentru ca asa ar fi votat romanii, ci dintr-un singur motiv: pentru ca asa a vrut Basescu; sa ne amintim, presedintele a impiedicat in toamna lui 2009 o majoritate parlamentara constitutita sa dea tarii un guvern legitim, iar ulterior a falsificat configuratia politica a Parlamentului pentru a impune un guvern care fusese anterior demis de legislativ.
In plus, in acelasi interviu Basescu se mai pronunta si asupra vinovatiilor intr-o ancheta penala in derulare (scandalul vamilor - interviul intreg este aici) si ridiculizeaza ideea ca liderul principalului partid de opozitie sa poata fi prim-ministru. Cu alte cuvinte, indiferent de majoritatea parlamentara, Basescu va pune premier doar pe cine-i place.
Inchid paranteza.
Pentru PDL, pana la urma, proba scuturarii de dominatia lui Basescu va decide daca aceasta grupare poate deveni un partid politic democratic, sau va ramane pana la sfarsit (care, in acest caz, nu poate fi prea departe) captiv vointei unei persoane.
In Libia lupta inca nu s-a incheiat. Si cred ca nici in PDL.
Sperantele libienilor ca ar putea in sfarsit scapa de dictatorul sangeros par sa se naruie pe masura ce superioritatea militara a lui Gaddafi se face simitita pe teren. Gaddafi insusi adopta un ton din ce in ce mai arogant si amenintator, anuntand viitoarele represalii impotriva celor care au cutezat sa se revolte.
In PDL, "rebelii" grupati in jurul lui Blaga (rebeli doar fata de controlul absolut al lui Basescu, sa ne intelegem, altfel partasi la toate abuzurile actualei puteri) pareau a fi in avantaj tactic dupa ultima sedinta a Consiliului de Coordonare. Dar, in 14 martie pe postul national de televiziune (vezi mai jos), seful suprem a sunat adunarea trupelor fidele si a pornit un atac devastator impotriva gruparii Blaga, cu scopul de a-si mentine controlul total asupra partidului prin intermediul vasalului neconditionat Emil Boc.
Felul in care unii dintre "rasculati", speriati de contraofensiva basista, schimba acum tabara aliniindu-se din nou comandantului (in frunte cu marile caractere si scriitorii cu oi pe dealuri), seamana destul de mult cu zgomotoasele declaratii de fidelitate ale unor lideri tribali pentru Gaddafi, multi dintre ei avand experienta razbunarii crunte a colonelului pentru orice semn de revolta sau nesupunere.
Paranteza:
Sper ca cineva arhiveaza aceste iesiri publice ale lui Basescu, pentru ca ele vor fi piese importante intr-un eventual dosar al suspendarii. Cam tot ce spune presedintele in fragmentul pe care l-am selectat mai jos (si nu numai) se plaseaza clar in afara cadrului constitutional.
Argumentul ca, din pozitia de presedinte (conform Constitutiei, in afara partidelor) se amesteca fatis in chestiunile interne ale PDL pentru ca PDL este partidul de guvernamant (vezi Doamne, daca ar fi in opozitie nu i-ar pasa catusi de putin) este cusut cu ata alba. In primul rand, faptul ca PDL e la guvernare nu-i da in nici un fel presedintelui dreptul sa participe la lupta interna pentru sefia partidului, ci cel mult sa-si dea cu parerea asupra chestiunilor strict legate de prestatia guvernamentala a PDL. In al doilea rand, daca e sa deschidem subiectul, PDL este partid de guvernamant nu pentru ca asa ar fi votat romanii, ci dintr-un singur motiv: pentru ca asa a vrut Basescu; sa ne amintim, presedintele a impiedicat in toamna lui 2009 o majoritate parlamentara constitutita sa dea tarii un guvern legitim, iar ulterior a falsificat configuratia politica a Parlamentului pentru a impune un guvern care fusese anterior demis de legislativ.
In plus, in acelasi interviu Basescu se mai pronunta si asupra vinovatiilor intr-o ancheta penala in derulare (scandalul vamilor - interviul intreg este aici) si ridiculizeaza ideea ca liderul principalului partid de opozitie sa poata fi prim-ministru. Cu alte cuvinte, indiferent de majoritatea parlamentara, Basescu va pune premier doar pe cine-i place.
Inchid paranteza.
Pentru PDL, pana la urma, proba scuturarii de dominatia lui Basescu va decide daca aceasta grupare poate deveni un partid politic democratic, sau va ramane pana la sfarsit (care, in acest caz, nu poate fi prea departe) captiv vointei unei persoane.
In Libia lupta inca nu s-a incheiat. Si cred ca nici in PDL.
Sunt (aproape) sigura ca PDL fara Basescu va inceta foarte repede sa existe ca partid. Democratic sau nu. Numeste-mi tu un singur alegator in stare sa spuna cui se adreseaza PDL ca partid. Tupeul si inventivitatea in delapidat banii publici, dublate de un placut sentiment al impunitatii, nu vor mai tine aceasta gasca impreuna decat pana la sfarsitul uber-mandatului prezidential.
ReplyDelete