Pe fond, decizia actualei puteri de a boicota summit-ul Europa Centrala - SUA din Polonia poate fi discutata cu argumente pro si contra. In principiu ma deranjeaza incalecarea politica de catre basisti a politicii externe, care ar trebui in mod normal sa reflecte un consens national mai larg (vezi exemple aici si aici). Chiar daca ocazional pot de acord cu deciziile luate (vezi aici), modul netransparent in care sunt luate decizii importante la varful statului - inclusiv decizii de politica externa - este profund nelinistitor.
Dar chiar trecand peste aceste nelinisti si presupunand ca decizia boicotarii summit-ului din Polonia ar fi una inteleapta, care serveste intereselor strategice ale Romaniei, ramane gafa enorma facuta de Basescu prin echivalarea situatiei Kosovo cu cea a Transnistriei:
El a afirmat ca Romania are o pozitie predictibila si ar risca, in cazul in care ar accepta astfel de invitatii, ca la o alta intalnire sa se trezeasca langa liderul autoproclamatei republici a Transnistriei, Igor Smirnov: "Ne putem trezi maine ca o tara organizatoare ne invita sa venim si in stanga mea e Smirnov".
De ce zic ca este o gafa?
Pentru ca:
- independenta Kosovo a fost recunoscuta de tarile occidentale si de principalii aliati ai Romaniei, in timp ce independenta Transnistriei nu este recunoscuta de nici o tara;
- istoria conflictului din Kosovo, care a inclus o incercare de epurare etnica a etnicilor albanezi de catre fortele iugoslave si a generat interventia din 1999 a NATO (sustinuta atunci de Romania) impotriva Iugoslaviei, este fundamental diferita de istoria conflictului din Transnistria, unde o armata straina (a Rusiei) a sprijinit autoritatile separatiste.
Punand cele doua cazuri pe acelasi plan (fara sa-l oblige nimeni sa faca asta!), Basescu lasa loc interpretarii ca o eventuala consfintire a independentei Transnistriei este in aceeasi categorie de probabilitate si acceptabilitate pentru Romania cu a independentei Kosovo.
Este destul de probabil ca, la un moment dat in viitor, Romania sa fie nevoita sa recunoasca Kosovo - de exemplu, daca independenta sa va fi recunoscuta eventual de insasi Serbia (care prin arestarea de ieri a lui Ratko Mladic demonstreaza ca este decisa sa intoarca pagina trecutului), sau daca va fi acceptata la ONU, sau daca pozitia romaneasca - minoritara in interiorul UE - va ramane izolata.
Dar, asa cum au facut deja tarile occidentale care au recunoscut Kosovo, Romania va avea interesul sa sublinieze ca o astfel de recunoastere este determinata de circumstantele specifice ale cazului kosovar (in principal felul in care a decurs conflictul de acolo) si nu reprezinta un precedent pentru recunoasterea altor provincii separatiste, cum ar fi Transnistria, Osetia de Sud, Nagorno-Karabagh si altele.
Cu declaratia stupida si gratuita de ieri, Basescu tocmai a subminat aceasta linie de argumentatie de care Romania ar putea avea nevoie (si probabil va avea mare nevoie) in viitor.
Ca si in alte randuri, Basescu se lauda cu predictibilitatea politicii externe romanesti.
Nu stiu cat de predictibila este politica externa (cred ca asta trebuie sa judece partenerii Romaniei in primul rand), dar un lucru este clar: avem un presedinte impredictibil in multe privinte, inclusiv in privinta gafelor diplomatice.
Dar chiar trecand peste aceste nelinisti si presupunand ca decizia boicotarii summit-ului din Polonia ar fi una inteleapta, care serveste intereselor strategice ale Romaniei, ramane gafa enorma facuta de Basescu prin echivalarea situatiei Kosovo cu cea a Transnistriei:
El a afirmat ca Romania are o pozitie predictibila si ar risca, in cazul in care ar accepta astfel de invitatii, ca la o alta intalnire sa se trezeasca langa liderul autoproclamatei republici a Transnistriei, Igor Smirnov: "Ne putem trezi maine ca o tara organizatoare ne invita sa venim si in stanga mea e Smirnov".
De ce zic ca este o gafa?
Pentru ca:
- independenta Kosovo a fost recunoscuta de tarile occidentale si de principalii aliati ai Romaniei, in timp ce independenta Transnistriei nu este recunoscuta de nici o tara;
- istoria conflictului din Kosovo, care a inclus o incercare de epurare etnica a etnicilor albanezi de catre fortele iugoslave si a generat interventia din 1999 a NATO (sustinuta atunci de Romania) impotriva Iugoslaviei, este fundamental diferita de istoria conflictului din Transnistria, unde o armata straina (a Rusiei) a sprijinit autoritatile separatiste.
Punand cele doua cazuri pe acelasi plan (fara sa-l oblige nimeni sa faca asta!), Basescu lasa loc interpretarii ca o eventuala consfintire a independentei Transnistriei este in aceeasi categorie de probabilitate si acceptabilitate pentru Romania cu a independentei Kosovo.
Este destul de probabil ca, la un moment dat in viitor, Romania sa fie nevoita sa recunoasca Kosovo - de exemplu, daca independenta sa va fi recunoscuta eventual de insasi Serbia (care prin arestarea de ieri a lui Ratko Mladic demonstreaza ca este decisa sa intoarca pagina trecutului), sau daca va fi acceptata la ONU, sau daca pozitia romaneasca - minoritara in interiorul UE - va ramane izolata.
Dar, asa cum au facut deja tarile occidentale care au recunoscut Kosovo, Romania va avea interesul sa sublinieze ca o astfel de recunoastere este determinata de circumstantele specifice ale cazului kosovar (in principal felul in care a decurs conflictul de acolo) si nu reprezinta un precedent pentru recunoasterea altor provincii separatiste, cum ar fi Transnistria, Osetia de Sud, Nagorno-Karabagh si altele.
Cu declaratia stupida si gratuita de ieri, Basescu tocmai a subminat aceasta linie de argumentatie de care Romania ar putea avea nevoie (si probabil va avea mare nevoie) in viitor.
Ca si in alte randuri, Basescu se lauda cu predictibilitatea politicii externe romanesti.
Nu stiu cat de predictibila este politica externa (cred ca asta trebuie sa judece partenerii Romaniei in primul rand), dar un lucru este clar: avem un presedinte impredictibil in multe privinte, inclusiv in privinta gafelor diplomatice.
off-topic: ti-am raspuns la comentariul tau pe blog, niciun pesedist nu a votat legea uninominalului intr-un tur in schimb doi liberali, detalii acolo.
ReplyDelete