Wednesday, September 8, 2010

Day of reckoning (II) (RO)

Ieri mi-am exprimat parerea ca datele privind scaderea cifrei de afaceri din industrie in luna iulie ar putea semnala un moment de inflexiune, reintrarea Romaniei in recesiune ca efect al masurilor de austeritate brutale introduse de guvernarea Basescu-Boc.

Un blogger pe care-l citesc si pe care il respect, Cristian Banu, a comentat ca aceasta scadere ar putea fi doar una conjuncturala si ca este greu sa tragem concluzii inainte de a vedea evolutia economiei in lunile urmatoare. Principalele argumente aduse de el in sprijinul acestui punct de vedere sunt urmatoarele:
- scaderea din industrie ar putea fi una sezoniera, datorata concediilor;
- efectele masurilor de austeritate luate de guvern nu se simt imediat; scaderea salariilor cu incepere din iulie, de exemplu, ar trebui sa aiba impact asupra puterii de cumparare abia incepand cu august (cand oamenii vor trai din banii pe iulie);
- majoritatea productiei industriale merge la export, iar continuarea cresterii in majoritatea tarilor UE (principalii nostri parteneri comerciali) inseamna ca nu sunt motive de ingrijorare.

Cum am raspuns si acolo, sper sincer ca Cristian Banu sa aiba dreptate, iar eu sa ma insel; lunile urmatoare vor developa impactul economic al masurilor guvernului.
Dar argumentele citate mai sus nu mi se par suficient de solide. Iata de ce:



1. Scadere sezoniera?
Este relevant sa comparam cu situatia din anii precedenti: in 2007, scaderea cifrei de afaceri din industrie in luna iulie fata de iunie a fost de 1,7%; in 2008, cifra de afaceri din industrie a crescut in iulie fata de iunie cu 0,2%; in fine, in 2009, an de criza, cifra de afaceri din industrie a crescut in iulie fata de iunie cu acelasi procentaj de 0,2% ca in 2008.
Avem deci urmatoarea serie: -1,7 (2007); +0,2 (2008); +0,2 (2009); -7,3 (2010).
Daca exista factori sezonieri, ei in nici un caz nu pot explica nivelul scaderii din iulie 2010.

2. Cand se simt efectele masurilor guvernamentale?
Intr-o piata cat de cat libera, efectele se simt din momentul in care masurile sunt anuntate, nu din momentul in care intra in vigoare. Este un element de baza al rationalitatii economice. Oamenii si firmele au propriile planuri si anticipatii cu privire la viitor. Pe aceasta baza, firmele isi construiesc planurile de afaceri si de investitii, salariatii iau decizii privind cat isi permit sa cheltuiasca si cat trebuie sa economiseasca etc. Evident ca majoritatea salariatilor de la stat, afland dinainte ca le vor fi taiate salariile cu 25%, nu au continuat sa se comporte ca si cum n-ar sti nimic pana in momentul in care s-au trezit brusc cu mai putini bani in buzunar. La fel si firmele, cand au aflat de cresterea TVA.
Aceasta tendinta naturala a pietelor de a anticipa dezvoltarile economice viitoare pe baza informatiilor disponibile in prezent pune sub semnul indoielii argumentul d-lui Banu.



3. Ne salveaza exporturile?
In Europa Centrala exista doua tipuri de tari: unele care sunt foarte strans integrate cu economia internationala (si in principal cu cea din zona euro), altele care sunt slab integrate. Un bun indice pentru a masura gradul de integrare (si de expunere la conditiile externe) este proportia exporturilor in produsul intern brut al unei tari. Privind la acest indice (volumul exporturilor de bunuri si servicii ca procentaj din PIB), iata ce constatam:
- in regiunea noastra, tarile strans integrate cu economia internationala sunt: Ungaria (cu un indice al exporturilor in PIB de peste 80%), Slovacia (in jur de 85%), Cehia (peste 75%);
- in cealalta categorie, a tarilor semnificativ mai slab integrate economic cu mediul extern, se gasesc in primul rand tarile mai mari din regiune, Polonia (in jur de 40%) si Romania (in jur de 30%), precum si Bulgaria (60%).


Mentionez ca nu asociez o judecata de valoare acestui indice al integrarii economice. Este oarecum natural ca tarile mai mari sa aiba o integrare externa mai scazuta, ponderea principala in economie apartinand pietei interne. Tari occidentale dezvoltate ca Franta sau Marea Britanie au indicele exportului in PIB sub 30%.

Dar acest indice este important pentru ca determina magnitudinea efectului conditiilor externe asupra economiei unei tari. Or, el ne spune ca, in cazul Romaniei, integrarea cu mediul economic extern, desi in crestere, este mult mai slaba decat in cazul altor tari din regiune; de aceea, mersul economiei este determinat in principal de conditiile interne, nu de cele externe.
Este adevarat ca exporturile romanesti beneficiaza de cresterea din UE; de altfel, comertul exterior este de la inceputul anului pe un trend crescator. Problema cu argumentul centrat pe exporturi este ca, pur si simplu, Romania exporta prea putin raportat la dimensiunile economiei sale pentru a beneficia de un efect de tractiune semnificativ al exporturilor. 

Dar stiam deja lucrul acesta. Nu de putine ori, indicii economico-financiari din Romania au evoluat in contratimp, nu la unison, cu cei ai regiunii - iar asta nu neaparat in rau. Va amintiti de evolutiile leului, atat de des contrare monedelor din regiune? Ce vedem astazi este un fenomen similar: in timp ce alte tari din regiune, mai integrate economic cu UE, cresc pe baza cresterii UE (un exemplu bun este Slovacia, care in trimestrul doi a anuntat o crestere a PIB de peste 4%, in mare parte bazata pe relansarea cererii pentru exporturile sale in UE), Romania ramane in recesiune. Un alt exemplu este Polonia, care nici macar nu a avut recesiune in 2008-2009 in timpul crizei globale, datorita intre altele gradului redus de expunere la conditiile externe.


Iata, deci, de ce gasesc neconvingatoare argumentele d-lui Banu la articolul meu de ieri: nu poate fi vorba de scadere sezoniera in industrie, seriile de date din anii trecuti sugereaza ca este vorba de altceva; efectele masurilor de austeritate se simt deja din momentul in care sunt anuntate, datorita ajustarii asteptarilor populatiei si agentilor economici - deci nu este deloc imposibil sa vedem inca din iulie efectele acestor masuri; in fine, exporturile nu pot reprezenta in acest moment ancora principala a cresterii economice a Romaniei, datorita ponderii lor scazute in PIB - de aceea, cresterea din UE nu este un argument suficient pentru a inlatura ingrijorarea privind evolutiile economice din tara noastra.

Sunt totusi de acord ca discutia nu este incheiata.
As vrea doar sa citesc si alte argumente, daca exista.

4 comments:

  1. 1) Mărturisesc că înainte de a răspunde nu privisem şirul datelor pentru a vedea evoluţia pe ultimul an. Acum după ce le-am văzut, cred că termenul corect nu este "sezonieră" cauzată de perioada vacanţelor, ci "conjuncturală", ca urmare a creşterii TVA de la 1 iulie, care a mutat în luna iunie consumul planificat, antrenând astfel o creştere la toţi indicatorii. În iulie apare astfel o scădere deoarece o parte din consum s-a facturat în iunie. Pentru un calcul corect, ar trebui făcută o medie mai-iunie-iulie.

    2) Opinia mea este că există o inerţie a reducerii consumului şi a ajustării nivelului cheltuielilor la nivelul veniturilor. Mai demult eu spusesem că reducerea veniturilor pensionarilor şi bugetarilor va fi mult mai puţin resimţită în economia fiscalizată deoarece o parte însemnată a consumului lor era realizată în economia subterană astfel că efectele vor fi atenuate. Oricum, se pare că începem să asistăm la un val un val de plecări de bunăvoie din sectorul bugetar.

    3) Aici ai interpretat un pic eronat argumentul meu. Eu spuneam că DOAR industria are o pondere semnificativă la exporturi, nu întreaga economie, de aceea ea este constant pe creştere (mai puţin sincopa din iulie). Astfel, doar industria este conectată deocamdată la creşterea UE, nu întreaga economie. Mă rog, indirect se poate beneficia printr-o eventuală reluare a creşterii remiterilor "căpşunarilor".


    PS Urmăresc blogul prin RSS, deci primesc fiecare articol.

    ReplyDelete
  2. @ Cristian Banu
    OK, de acord in principiu.
    Primul argument este in fond pe linia a ce spuneam si eu, ca actorii economici isi ajusteaza rapid planurile la noile masuri atunci cand sunt anuntate, inainte sa intre in vigoare. Ideea ca o parte a cifrei de afaceri care ar fi avut loc in mod natural in iulie a fost "mutata" intentionat in iunie pare plauzibila; ramane de vazut daca nu cumva scaderea din iulie este o inflexiune de trend.
    Interesant este ca, aproximativ din momentul anuntarii programului de austeritate, cam toate previziunile pentru Romania s-au degradat: estimarile privind inflatia in 2010 au crescut (normal, datorita cresterii TVA), acum se vorbeste de revenirea la cresterea economica abia din 2011 (dupa ce mult timp se spunea ca economia isi va reveni in a doua parte din 2010) s.a.m.d.

    Vom vedea ce se intampla in lunile urmatoare. Dar imi este greu sa cred ca masuri de austeritate atat de brutale (probabil cele mai brutale din UE) pot sa nu aiba un impact major asupra mersului economiei.
    (Si nu spun neaparat prin asta ca se putea evita austeritatea, dar in mod sigur se putea face mai din timp, mai putin brutal si mai bine gandit... cum au facut si altii.)

    ReplyDelete
  3. Revin la această discuţie după ce am citit la khris despre evoluţia economiei în T3. Graficele de acolo par să-mi dea dreptate şi să fi fost ceva conjunctural. De altfel şi observaţiile empirice par să-mi dea dreptate - traficul a crescut pe principalele rute, staţiunile de pe Valea Prahovei sunt mult mai animate (comparativ cu mai, de exemplu, weekendul trecut erau foarte animate şi şi arătau ceva mai bine).

    ReplyDelete
  4. @ Cristian Banu
    Hm... si eu care strangeam materiale pentru argumentul final pe tema asta. Promit sa ma uit atent si sa revin in perioada urmatoare, daca imi mentin concluzia. Si inca sper sa ai dreptate tu, nu eu.

    ReplyDelete