Jocul dublu al PSD (RO)

PSD ar vrea si parca totusi n-ar prea vrea sa rastoarne guvernul Boc.

Pe de o parte, ne asigura ca vede schimbarea guvernului drept o prioritate, pe de alta parte introduce in textul motiunii de cenzura exact ceea ce se stie foarte bine ca PNL nu poate sustine sub nici o forma: renuntarea la cota unica de impozit pe venit.

De fapt, nu este singurul semn ca PSD trateaza motiunea de cenzura mai degraba ca pe o chestiune de partid, decat ca pe una care-i priveste pe toti romanii, sau macar opozitia parlamentara: a se vedea si felul in care momentul depunerii motiunii este stabilit explicit in functie de calendarul intern de partid al PSD.



In mod evident, singura solutie posibila pentru o formula alternativa de putere implica - necesar, dar nu si suficient - o alianta PSD-PNL. Cu toate acestea, PSD viseaza sa guverneze singur si continua sa transmita semnale descurajante liberalilor, numindu-i "adversari ideologici" (Iliescu), respingand ideea unei aliante (Ponta), sau accentuand ideea clivajului stanga-dreapta (ambii), ceea ce, in situatia de azi a Romaniei, denota mai degraba ipocrizie si rea-credinta decat purism doctrinar.
Criza in care ne aflam si pericolul reprezentat actuala putere la adresa cadrului constitutional democratic fac cu totul nerelevante astfel de replieri pretins ideologice. Este de retinut ca PSD-ul stramba din nas la divergentele ideologice cu PNL, dar n-a avut nici o problema sa faca guvern cu PDL in 2008-2009.

Cat despre scandalul legii pensiilor, "iesirea" gasita de Basescu (in sine o insulta la adresa inteligentei publicului) pare sa-l fi satisfacut pe Ponta, in ciuda logicii elementare. De asemenea, este ciudat ca tocmai Ponta, care se hotarase sa nu mai lase nici un atac basescian fara raspuns, nu a avut nici o reactie la acuzele de negociere pe bani a voturilor PSD, reiterate de Basescu chiar in anuntul retrimiterii legii la Parlament.
De fapt, mi se pare ca asa-zisa solutie este una convenabila doar PDL si PSD: convenabila PDL-ului pentru ca trece in plan subsidiar, fara consecinte, frauda evidenta de la primul vot, fara a o recunoaste si fara a face pe fond nici o concesie semnificativa; convenabila si PSD-ului, nu doar pentru ca asterne un val al uitarii si peste negocierea infama pe voturi pe care ar fi avut-o cu puterea (nedezmintita convingator), ci pentru ca ii ofera si o iesire din situatia creata prin lansarea pripita de catre Ponta a amenintarii cu suspendarea lui Basescu (fara o baza legala consistenta - pentru o scurta explicatie vedeti al treilea paragraf din acest comentariu, argument reluat ulterior de Basescu insusi si de Cristian Preda).

Am senzatia tot mai dezagreabila ca pe scena politica se joaca in aceasta perioada o piesa de teatru, care nici macar prea convingatoare nu e. Privite mai cu atentie, decorurile se vede ca sunt cam cusute cu ata alba; iar jocul actorilor pare mai mult de forma, ca si cum nici ei nu sunt prea convinsi de credibilitatea replicilor.
In schimb, noi ar trebui sa-i credem. Si sa iesim in strada cand ne spune Ponta.